Fostul prefect Palaz a vrut să mute monumentul de la Straja lângă Autostrada Soarelui Liberalii caută soluții pentru ca Monumentul Tineretului să fie reabilitat şi introdus în circuitul turistic (document)

Monumentul Tineretului de la Straja ar trebui să fie unul dintre cele mai importante obiective turistice din județ, însă, din păcate, foarte puțini îi cunosc povestea sau au ajuns vreodată acolo.
„În activitatea mea de doi ani de consilier județean, i-am învățat trecutul și am înțeles problemele cu care se confruntă, însă, din păcate, încă mai caut o rezolvare pentru a asigura supraviețuirea și punerea în valoare a acestui simbol al tinerilor. Monumentul, cândva pe locul 2 în lume ca înălțime după Statuia Libertății (în prezent, pe locul 35 în inventarul celor mai înalte statui din lume), denumit și Făclia Tinereții, Statuia Victoriei sau Îngerul Căzut, se distruge tot mai mult pe zi ce trece”, susţine consilierul judeţean PNL, Bogdan Bola.
 

Povestea monumentul tineretului de la Straja

 
Monumentul Tineretului a fost inaugurat în primăvara anului 1988, are înălțimea de 50 m și este lucrat aproape în totalitate din oțel inoxidabil. Inițial, în machetă, îngerul avea aripi, dar acestea au fost eliminate deoarece constructorii au considerat că structura de rezistență nu le poate susține. Creatorul său, renumitul artist plastic Pavel Bucur rămăsese după ’89, printre puținii care îi mai știau importanța: „Este un înger alb, un înger al libertății, în sensul în care omul, când îl vede, să se simtă și el legat de natură, de cer, să simtă că zboară, pentru că toți dorim să ajungem în cer“.
„Oamenii din zonă încă mai spun cu mândrie că «... era monumentul nostru, al celor din Dobrogea, pentru noi era făcut, muncitorii care am lucrat la canal..». Ideea de a construi acolo un monument a fost a conducerii Uniunii Tineretului Comunist din vremea aceea, aceasta plătind din fondurile sale proprii Monumentul Tineretului și 10 kilometri din lucrările la Canal. Selecția machetelor, aprobarea proiectului, construcția bucată cu bucată, au durat mai mult de trei ani. Proiectul inițial cuprindea grupuri sanitare, generator de lumină, balize pentru avioane și elicoptere, loc de aterizare pentru elicopter, rondo pentru coloanele oficiale, dar și un amfiteatru în care urmau să se susțină spectacole în aer liber”, adăugă alesul judeţean pe blogul său.
 

În anul 2000, a revenit în atenția publicului

 
După Revoluția din 1989, Monumentul Tineretului a intrat în uitare. Abia în anul 2000, a revenit în atenția publicului, când o bandă de hoți s-a înarmat cu utilaje și au demontat bucată cu bucată cele trei basoreliefuri. Atunci, fiecare dintre plăcile de bronz cântărea între 14 şi 19 tone, conform artistului plastic. „Cu toate acestea, în raportul Poliției s-a consemnat că plăcile cântăreau doar 5 tone (doar o parte dintre acestea au fost recuperate). Între timp, hoții au mai devalizat ce au putut: plăcile de inox de la baza monumentului, dar și literele din bronz de pe soclu, care adresau următorul mesaj: „Generațiile viitoare să știe că ne-am sacrificat pentru înălțarea Patriei“. Cu toate că toată lumea știe că acestea au dispărut, nimeni nu mi-a putut spune cine este vinovatul sau când s-a întâmplat acest lucru”, subliniază Bogdan Bola.
Demersuri au mai existat de-a lungul timpului pentru punerea în valoare a Monumentului Tineretului. De pildă, notează alesul judeţean, fostul prefect al județului Constanța Claudiu Palaz a avut în intenție să mute acest monument lângă Autostrada Soarelui, pentru ca toată lumea să-l poată vedea. Artistul însă nu a fost de acord, iar pretențiile sale materiale pentru drepturile de autor au fost mari. „De asemenea, directorul Muzeului de Artă din Constanța, Doina Păuleanu, considera că această operă impresionantă trebuie conservată și mutată, mai apoi, într-un loc sigur, în care turiștii de pretutindeni să o poată admira, poate chiar în municipiul Constanța”, notează Bogdan Bola.
Consilierul judeţean PNL afirmă însă că nu poate fi cu totul de acord cu propunerile acestora, dintr-un simplu motiv: „locul amplasării acestui monument a fost ales cu grijă și cu un scop anume, acela de a lăsa generațiilor viitoare un simbol al întregului Canal, a jertfei celor care au murit construindu-l, dar şi în memoria satului Straja, ras de comuniști de pe faţa pământului pentru finalizarea Canalului Dunăre-Marea Neagră. Primăria pe raza căreia se află Monumentul Tineretului ar trebui să fie cea care să se ocupe de protejarea lui, însă nici urmă de acte care să demonstreze că monumentul s-ar afla în grija Primăriei Bărăganu. Era posibil ca obeliscul să fi fost amplasat pe terenul administrat de Administrația Canalelor Navigabile, dar nici această instituție nu a descoperit acte prin care i s-ar fi încredințat soarta monumentului. Şi, ușor, ușor, am mers pe firul evenimentelor și am ajuns la cei care administrează toate bunurile fostului UTC - Fundația Județeană pentru Tineret Constanța”!
În pofida faptului că a încercat pe cale amiabilă, în discuții normale sau prin corespondență oficială, să afle mai multe detalii despre Monumentul Tineretului, Bola spune că Fundația Județeană pentru Tineret Constanța a refuzat orice răspuns oficial, rezumându-se la a lansa atacuri furibunde pe Internet.
Cu sprijinul deputatului Bogdan Huțucă, s-a reuşit o interpelare la Ministerul Culturii pe acest subiect.
Mai jos, vă prezentăm răspunsul primit de la oficialii de la Cultură, în care se arăta clar în grija cui este Monumentul Tineretului (vezi secţiunea „documente”).
 

Căutând soluții pentru Monumentul Tineretului

Consilierul judeţean Bogdan Bola susţine că nu există un cadru legal pentru a face ceva să salvăm acest monument, iar bătaia de joc continuă.
 

„Pană când va exista un Regulament de punere în aplicare a Legii 146/2002, suntem legați la mâini și la picioare în legătură cu acest subiect. Până și creatorul acestui obelisc declara după Revoluție: «Este o rușine ce se întâmplă. La vremea lui a fost considerat al doilea ca mărime din lume şi cel mai mare de pe continent după clasificarea sa ca operă simbolică… A costat cât un pod! Am făcut toate demersurile posibile și nu am să mă las până când nu am să spăl această rușine». Din păcate, el nu a mai reușit asta. Ca ultim aspect, pentru a înțelege toată lumea cel mai bine de ce există această «întârziere» de neiertat și de ce unii se zbat din toate puterile să nu existe acest Regulament, analizați art. 31 din Legea 146/2002, care ar rezolva și închide definitiv această problemă (și cu siguranță și anumite persoane apoi…):
 
„Fundațiile județene pentru tineret sau a municipiului București se dizolva de drept în următoarele cazuri:
a) administrarea defectuoasă a patrimoniului;
b) neîndeplinirea scopului pentru care au fost constituite sau urmărirea unui alt scop decât cel pentru care au fost constituite;
Constatarea dizolvării de drept se realizează prin hotărâre a comisiei prevăzute la art. 29 alin. (1), la cererea oricărei persoane interesate”, concluzionează alesul judeţean PNL.
 
Pe această cale, Bola reaminteşte că a solicitat președintelui Consiliului Județean Constanța să formuleze o solicitare către Guvernul României și către Ministerul Tineretului și Sportului, prin care să solicite aprobarea cât mai urgentă a Regulamentului de punere în aplicare a Legii 146/2002.