Functionarii publici primesc cel mai des spaga

Constantenii dau spaga 100 de dolari pe an

O spaga medie la Constanta poate satisface doi bugetari de la nivelul judetului * Guvernul a decis sa fie sanctionati cu amenzi de sute de milioane de lei institutiile publice si angajatii care nu accepta platile electronice * Oamenii de la sate au inceput sa nu mai aduca oratanii drept spaga, caci si-au dat seama ca banii cantaresc mai mult si sunt mai usor de "plasat"

"Coruptia generalizata" nu este la fel pe tot intinsul Romaniei. Marimea spagii difera de la regiune la regiune sau de la sat la oras, dar si numarul situatiilor in care trebuie sa platesti. Anual, constanteanul cu un venit mediu scoate din buzunar 100 de dolari pentru "ungerea" bugetarilor. Obiceiul "atentiilor" in bani sau cadouri catre functionarii statului s-a incetatenit, cel mai probabil, in perioada dominatiei otomane. De aceea, studiile din ultimii ani, care arata ca locuitorii din Vechiul Regat dau cel mai des spaga, nu sunt o surpriza pentru multi. Totusi, desi aflati lung timp sub influenta corectitudinii austro-ungare, ardelenii par a se fi adaptat si ei destul de bine la practicile balcanice. Astazi, raspandirea fenomenului este data mai degraba de diferentele economice decat de cele culturale. Potrivit unui studiu al Bancii Mondiale, constanteanul mediu plateste spaga, anual, peste trei milioane de lei (cifra actualizata la nivelul anului 2004), iar firmele private aloca aceluiasi scop aproximativ trei procente din venituri. Un calcul banal arata ca, in fiecare an, in buzunarele functionarilor corupti intra mai mult de 30.000 de miliarde de lei, respectiv aproximativ un miliard de dolari numai de la persoanele fizice, suma putandu-se dubla destul de usor cu ajutorul companiilor particulare. Evident ca cei mai afectati sunt cei cu salarii mici, pensionarii si somerii. Dupa ce ca trebuie sa aloce un procent mai mare din venituri "atentiilor", ei au si handicapul accesului mai greu la informatii, care ii forteaza sa apeleze la traditionalele cozi la ghisee de fiecare data cand au de aflat ori de platit ceva. Astfel, ei intra mai des in contact cu functionarii. Iar de fiecare data cand se intampla, acest lucru echivaleaza cu o noua ocazie de a da spaga.

Mica spaga incepe cu o ciocolata, tigari sau cafea

Desi inca mai intampina ceva rezistenta in Dobrogea, coruptia devine treptat traditie si reflex. Oare cati dintre noi pot spune ca nu au dat niciodata spaga? Cel mai adesea, este vorba de micile atentii (cafea, ciocolata, tigari ori o bancnota cu chipul lui Grigorescu) pe care le oferim de bunavoie la doctor, la scoala, la administratia financiara, pentru a beneficia de un tratament preferential sau doar pentru ca "asa trebuie". Uneori, chiar si atunci cand nu sunt in joc sume mult mai mari ori cadouri costisitoare, spaga devine sinonima cu mita. De pilda, atunci cand ii strecuram doua sute de mii politistului ca sa nu ne dea o amenda de trei ori mai mare ori cand imbunam vamesul cu 10 euro ca sa nu se uite prin bagajele in care avem niscai produse pentru care ar trebui sa platim taxa. Alteori, spaga este o suprataxa fara de care serviciile publice, pentru care am platit deja atunci cand ne-am achitat datoriile catre stat, se dovedesc a fi foarte greu, daca nu chiar imposibil de atins. Nu in ultimul rand, avem spaga la nivel inalt: aceasta poate fi foarte mare, de fapt proportionala cu beneficiile aduse platitorului, ori poate lua forme neobisnuite: masini, terenuri, excursii in strainatate, opere de arta. Ce-i drept, pe aceasta din urma nu o platesc oamenii de rand. Dar, de cele mai multe ori, efectele ei se rasfrang, mai devreme sau mai tarziu, tot asupra lor. Reprezentantul unui partid din opozitie de la Constanta spunea zilele trecute, intr-o conferinta de presa, ca o spaga normala pentru Constanta poate satisface doi bugetari dintr-un oras mic ori o mana de functionari de la tara. Pe de alta parte, presedintele Consiliului Judetean Constanta, Stelian Dutu, preciza intr-una din conferintele de presa saptamanale ca nu este nevoie de studii sofisticate pentru a vedea ca gradul de raspandire a coruptiei este atat de mare in zona noastra. Stim deja asta, din propria experienta sau din cea a familiei si cunoscutilor. Ce nu stim prea clar este cat de des si cum se manifesta fenomenul dincolo de zona in care traim. Pentru ca, dupa cum spun specialistii, exista diferente destul de mari.

Constantenii cred ca cea mai mare coruptie este in sanatate, administratia publica si politie

Conform sondajelor de opinie, constantenii cred ca cei mai corupti angajati lucreaza in sanatate, administratia publica si politie. Daca pentru trecerea cu vederea a unei depasiri de viteza un politist in zona Medgidia-Castelu se multumeste cu 100.000 de lei, in Constanta spaga este de doua ori mai mare. Nici angajatii agentiilor fiscale constantene din cadrul Administratiei Financiare nu sunt feriti de astfel de tentatii. Alti functionari pretind ca gasesc tot felul de hibe in actele prezentate (cum ar fi in proiectele tehnice, de pilda) si, pentru ca beneficiarul sa nu mai piarda timp pretios, ii recomanda o anumita firma care, in schimbul unei sume, il poate ajuta sa scape in cel mai scurt timp de nereguli. O forma interesanta de spaga se ofera oamenilor cu relatii, care pot mijloci accesul catre persoana careia trebuie sa i se ofere spaga in sine. In unele cazuri se solicita procent, in alte cazuri exista tarife ce se masoara in sute de euro. De ceva vreme s-a constatat ca oamenii de la tara, cand vin la oras, au inceput sa nu mai aduca oratanii, caci si-au dat seama ca banii cantaresc mai mult si sunt mai usor de "plasat". Coruptia are o influenta directa si nefasta asupra nivelului de trai. Cei mai afectati sunt constantenii cu salarii mici, care aloca spagii un procentaj mai mare din venituri si pentru care accesul la informatie este mai dificil. Cand vine vorba sa identifice cauzele coruptiei, atat specialistii, cat si oamenii de rand au pareri impartite. Unii dau vina pe lefurile mici ale bugetarilor, altii pe lacomia omeneasca, in timp ce unii blameaza o traditie veche de secole ori cei 50 de ani de comunism. Insa cand in discutie sunt puse rezultatele spagii pe care o platim functionarilor statului, opiniile converg in acelasi punct: fenomenul ne afecteaza standardul de viata, fie direct, caci o parte din venituri trebuie alocata spagii, fie indirect, prin inrautatirea climatului de afaceri si scaderea interesului investitorilor straini.

Un pensionar constantean ofera lunar 200 de mii de lei spaga

Potrivit unui studiu, s-a demonstrat ca, in Romania, persoanele cu venituri mici aloca 11% din acestea pentru mita si diverse atentii, in timp ce clasa medie aloca doar 5%, iar cei cu venituri mari, doar 2%. O estimare grosiera arata ca un pensionar aloca, lunar, circa 200.000 de lei pentru spaga, iar in cazul unui salariat suma este de circa 300.000 de lei. Un calcul simplu arata ca cele 6 milioane de pensionari platesc anual aproape 15.000 de miliarde de lei ca spaga, in timp ce cele 4,3 milioane de salariati aloca mitei si "atentiilor" cam aceeasi suma. Dincolo de explicatia pur matematica a diferentelor exista si o alta: oamenii cu bani au, de cele mai multe ori, un nivel ridicat de instruire. Ei au, astfel, acces mai usor la mijloacele moderne de informare si comunicare. "Prin sistemele de tip e-Government, care presupun furnizarea de informatii si servicii publice in format electronic, are loc eliminarea interactiunii dintre cetatean si functionarul public, considerata una dintre cauzele generatoare de coruptie", explica zilele trecute prefectul judetului Constanta, Gheorghe Martin. Doar ca si atunci cand ai acces la Internet, se poate intampla sa te ciocnesti de conservatorismul unor functionari sau institutii. Uneori, este vorba de o neadaptare la noile tehnologii, dar alteori, dupa cum spun surse din Prefectura judetului Constanta, refuzul de a infiinta un site de Internet ori de a accepta un formular descarcat de pe web si imprimat acasa in locul celui obtinut dupa o coada lunga in fata unui ghiseu are drept scop exact mentinerea unei atmosfere propice spagii. Astfel, Ileana Gugoasa, reprezentant al Departamentului de integrare europeana de la nivelul Prefecturii Constanta, a precizat ca Guvernul a decis, in sedinta de saptamana trecuta, sa fie sanctionati cu amenzi de pana la 75 de milioane de lei institutiile publice si angajatii acestora care nu se inregistreaza in Sistemul Electronic National, nu actualizeaza lunar paginile de web si nu accepta platile electronice. Sa nu uitam, insa, ca cei care apeleaza la aceste mijloace sunt o minoritate. Ramane de vazut ce pot face autoritatile pentru a-i proteja de ocaziile de a da spaga si pe cei multi, care nu au pus mana in viata lor pe un mouse.