Gunoniada sufoca ruralul

In lipsa aplicarii strategiei de mediu

# Platformele de gunoi din mediul rural sunt departe de standardele in vigoare * O mare parte din cele 53 de rampe comunale sunt adevarate focare de infectie, iar drumurile judetene sunt presarate cu urme ale "gospodarilor" * Primarii se feresc sa vorbeasca de platformele comunale de frica potopului de amenzi de la Garda de Mediu

Daca urbanul a iesit cat de cat de sub muntii de gunoaie, ruralul se scalda in continuare in resturi menajere, pet-uri si deseuri de grajd. Printre colinele de gunoi care se insiruie pe marginea drumurilor judetene se vad mai nou si materiale de constructii, dovada ca satul romanesc a inceput sa lucreze la imagine. Si lucreaza, nu gluma! Amplasate la marginea localitatilor, asa zisele platforme de gunoi sunt de fapt focare de infectie scapate de sub control. Mai exact, 53 de rampe comunale.Suprafata ocupata la nivel de judet de platformele comunale si cele zece rampe urbane, din care trei sunt ecologice, este de 82,7 hectare. Peste 60% din suprafata este ocupata de depozite neconforme.Autoritatile locale au fost poftite de Guvern la inceputul lunii ianuarie anul curent, sa acceseze fonduri din Programul de dezvoltare a infrastructurii din mediul rural. Programul prevedea alocarea sumei de un miliard de lei noi pentru proiectele comunitatilor locale, in perioada 2006-2008. Valoarea minima a unui proiect este de 40.000 RON, iar cea maxima de 4 milioane RON.Majoritatea sefilor administratiilor publice locale din teritoriu s-au repezit sa declare dupa aparitia Ordonantei nr. 7 din ianuarie 2006 ca intentioneaza sa acceseze fonduri pentru realizarea de podete, punti pietonale si consolidari de maluri. In actul normativ se specifica faptul ca se acorda fonduri si pentru amenajarea platformelor de gunoi, in conformitate cu planurile regionale de gestionare a deseurilor. Cu toate acestea, aproape nimeni nu a fost tentat sa profite de suportul guvernamental. Cand vine insa vorba de dezastruoasele platforme de gunoi aflate in propriile gospodarii primarii dau din umeri.Frica de amenziAutoritatile locale din localitatea Topraisar au inchis deja o platforma de gunoi, situata la iesirea din comuna. Primarul Gheorghe Stelian sustine insa ca este destul de greu sa opreasca oamenii sa nu mai arunce gunoaiele in locul binecunoscut de populatie. Primarul spune ca a fost amenajat un alt spatiu, aflat la o distanta relativ mica de rampa inchisa, insa oamenii mai arunca gunoaie pe vechiul amplasament. "Obisnuinta e de vina", considera primarul localitatii Topraisar.In foarte multe comune, reprezentantii administratiilor publice se feresc sa vorbeasca de platformele comunale de gunoi. Teama de amenzi bantuie la sate. Majoritatea gandesc ca lipseste un plan adevarat de gestionare a deseurilor din mediul rural, in care primarii sa fi avut posibilitatea sa-si expuna punctele de vedere. Cand vine insa vorba de afirmatii, primarii se abtin de frica sanctiunilor servite periodic de Garda de Mediu.Colectarea selectiva a gunoaielor in mediul rural are dublu scop: selectarea propriu-zisa, respectiv gunoi de grajd de restul deseurilor, si fertilizarea pamanturilor. Cum nu au alta solutie si nici bani de ingrasaminte, crescatorii de animale isi incarca gunoaiele in carute si pornesc spre propriile tarlale, unde intentioneaza sa execute in stil mare "fertilizarea terenurilor". De cele mai multe ori insa nu mai ajung la pamanturile proprii asa ca fertilizeaza marginea drumurilor judetene. Peste principalul tip de gunoi din mediul rural se mai arunca pet-urile de la carciumile satesti, deseurile menajere, in general tot ce prisoseste omului in gospodarie, dupa binecunoscutul spirit de turma.Primarii mai sustin ca este exclus, cel putin momentan, sa achizitioneze utilaje pentru transportul deseurilor la marile platforme de gunoi ecologic. Nu sunt bani si nici oamenii nu au invatat ca gunoiul menajer trebuie selectat, iar cazul este clasat. Una peste alta, alesii neamului si numitii alesilor din teritoriu ar face bine daca ar incerca sa se ocupe si de situatia gunoaielor din judet. Ca tot le pasa de integrare, iar europenii nu prea adora miasmele rurale chiar daca au drept scop diferite tipuri de fertilizari.