In patru ani au disparut aproximativ 60% din partidele create

La ultimele alegeri, in Parlament erau 23 de formatiuni politice

# Dupa ce a esuat in urma cu patru ani, Emil Constantinescu mizeaza pe un scor electoral consistent in Constanta * Desi partidul lui Becali s-a infiintat la Constanta in urma cu doar trei luni, deja figureaza in sondajele de opinie * Cu toate ca se lauda ca are aproximativ 3% din electoratul constantean, Fratila nu apare in nici un sondaj de opinie

Daca ar fi sa ne luam dupa molfaitorii de vorbe ai partidelor, nimeni n-a pierdut alegerile locale din anul 2000. Fostul PDSR a luat jumatate din resedintele de judet si vreo 33 la suta din primariile tarii. Liberalii, care au intrecut ramolita Conventie Democrata, au ajuns sa se felicite ca au candidat de capul lor la alegerile din 2000. Teodor Melescanu, cu toata Alianta pentru Romania, a numarat de doua-trei ori cele cateva judete cat avea prin 2000 si asa i-a iesit jumatate din procentul la care visa. Partidul Democratiei Sociale din Romania, Partidul Social Democrat Roman, Partidul Umanist din Romania, Partidul National Liberal, Partidul Romania Mare, Partidul Democrat, Uniunea Democrata Maghiara din Romania, Asociatia Macedonenilor din Romania, Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania, Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania, Forumul Democrat al Germanilor din Romania, Liga Albanezilor din Romania, Partida Rromilor, Uniunea Armenilor din Romania, Uniunea Croatilor din Romania, Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania, Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania, Uniunea Democrata Turca din Romania, Uniunea Democratica a Slovacilor si Cehilor din Romania, Uniunea Elena din Romania, Uniunea Polonezilor din Romania, Uniunea Sarbilor din Romania si Uniunea Ucrainenilor din Romania - aceasta este lista partidelor care au avut reprezentativitate in Parlamentul Romaniei in urma cu patru ani, iar din aceste partide politice au mai ramas pe scena aproximativ 10%. Si totusi, ultimele alegeri locale n-au fost un galop de sanatate pentru toata lumea. La PNTCD se vede chiar si cu ochiul unic si bulbucat al partidului ca esecul a fost de proportii. In anul 2000, APR, asezat cam pe acolo pe unde ii era locul, dupa ce i-a venit cam greu sa se fandoseasca cu statutul de piesa esentiala in combinatorica politica, statut pe care i-l dadeau procentajele umflate cu pompa prin sondaje, a disparut de pe scena politica, fiind absorbit de partide adevarate.

Votul uninominal nu este agreat de partidele politice

Dincolo de toate aceste pronosticuri, anul 2004 este "un an decisiv", dupa cum obisnuia sa spuna fostul dictator Ceausescu. Este decisiv pentru ca este un an electoral si, dupa cum ne vom alege oamenii care sa ne conduca, asa vom trai. Atat la nivel national, cat si la nivel de judet. Nenorocirea cea mare este ca nu doar de electorat depinde alegerea oamenilor, ci in mare masura depinde de partide. Pentru ca partidele propun o lista, iar electoratul nu poate schimba nici lista si nici ordinea de pe aceasta. Votul uninominal nu prea are sanse sa apara prea curand in Romania, urmarea fiind ca tot liste vom vota, si nu oameni. La aceasta situatie se adauga faptul ca partidele promoveaza oameni de o valoare indoielnica. Pentru ca de valoare indoielnica sunt aproape toti politicienii constanteni. Am spus aproape, pentru ca mai sunt vreo doi-trei politicieni mai rasariti cu coloana vertebrala. O data cu demararea sezonului estival, s-a deschis si sezonul de licitatii politice. O parte a taranistilor, dupa ce au avut o tentativa de a infiinta Partidul Popular Crestin, au ales sa se alature eforturilor fostului presedinte Constantinescu, ce a consolidat Actiunea Populara si cu care vrea sa mearga pana la alegerile generale. Este evident ca existenta CDR ca alianta electorala in 2000 nu a mai depins de PNTCD, ci de PNL. Dintre toate partidele fostei CDR, singurul care nu are cum sa opteze pentru vreo asociere politica in perspectiva este PNTCD. Si aceasta nu pentru ca ar fi vreo formatiune puternica, ci pentru ca nimeni nu il mai vrea. El este, dupa PRM, si din cu totul alte motive decat acelea ideologice, cel mai izolat partid politic.

Toate sondajele de opinie dau castigator PSD in judetul Constanta

Dincolo de toate acestea, alegerile locale au intrat in linie dreapta. Pana la data scrutinului din 6 iunie mai ramane aproape o luna de zile. Un scrutin care va reprezenta cel mai hotarator test pentru fiecare partid, de el depinzand in mare masura si rezultatul celorlalte alegeri, cele din toamna. Asa a fost in 1992, asa a fost in 1996 si 2000 si, in mod cert, asa va fi si in acest an. Cum se prezinta, din acest punct de vedere, situatia partidelor din judetul Constanta? Daca este sa judecam dupa ultimul sondaj de opinie comandat de catre partidul de guvernamant si realizat de Centrul de Sociologie Urbana si Regionala, PSD ar iesi castigator in doua din trei situatii. Astfel, la alegeri, Consiliul Local Municipal PSD ar aduna 53% din optiunile prezumtivilor alegatori, PNL- 19%, PRM- 8%, PD- 8%, PUR- 4%, PNTCD- 1%, Actiunea Populara- 1% si Partidul Noua Generatie- 1%. Aceeasi ierarhie se pastreaza si in cazul alegerilor pentru Consiliul Judetean. Miza este faptul ca aici consilierii stabilesc prin votul lor cum se impart banii de la buget. Asadar, pe cine ar vota constantenii in viitorul Consiliu Judetean? Citam, din nou, de aceasta data din sondajul de opinie comandat de organizatia judeteana a PNTCD Constanta: PSD- 30,1%, PRM- 14,8%, PD- 7,8%, PNL- 16,03%, AP- 1,03%, PNTCD- 6,1%, iar pentru cei independenti ar vota 20,1%. Cum se vede, si in judet, cel care face legea este PSD, urmat de PD, PNL, PRM si PNTCD. De ce am tinut sa reamintim aceste date? Pentru ca, in lipsa altor mijloace de testare a starii actuale a partidelor, sondajele de opinie raman singurele dupa care te poti orienta cat de cat. Fireste, castigarea alegerilor in judetul Constanta reprezinta o victorie de prestigiu pentru orice partid, dar supraestimarea acestora si, mai ales, neglijarea judetului s-ar putea sa se intoarca in final impotriva unora. Si cand spunem lucrul acesta, ne gandim la partide precum PNTCD- altadata, mare si tare in judet-, la PUR, un partid nou, ce-i drept, dar care n-a reusit sa treaca de faza copilariei.

Toate partidele vor suprematia si in cea mai mica vagauna din judet

Majoritatea partidelor parlamentare isi doresc sa castige alegerile locale din 6 iunie si lanseaza candidati pentru aproape toate primariile celor 68 de localitati ale judetului Constanta, pe care doresc sa le si castige. La alegerile locale din 6 iunie, partidele politice isi vor disputa suprematia pentru 68 de localitati, unde se vor desfasura scrutine pentru alegerea primarilor, consilierilor locali sau municipali. Desi mai este o saptamana pana la termenul limita pentru depunerea candidaturilor si inceperea campaniei pentru alegerile locale, partidele parlamentare au hotarat deja localitatile in care vor avea candidati. Partidul de guvernamant si-a desemnat candidatii pentru primariile tuturor celor 68 de localitati. Reprezentantii actualei puteri cred ca au mari sanse sa castige primariile in jumatate din unitatile administrativ-teritoriale.

Opozitia nu se inscrie la BEJ pentru ca nu vrea sa-si depuna declaratiile de avere

Liberalii se pregatesc si ei pentru a cuceri cat mai multe locuri de consilieri si primari in toate localitatile. Liderii PNL spun ca nu vor ocoli nici o localitate, fiind deja intocmite listele chiar si pentru cea mai mica comuna. Daca la alcatuirea listelor au fost harnici, liberalii au ramas in urma cu inscrierea lor la birourile electorale. Liderii liberali au explicat ca PNL asteapta publicarea in Monitorul Oficial a modificarilor asupra Legii privind declararea averilor demnitarilor, care ii obliga si pe candidatii la functii publice sa-si "deconspire" agoniseala. Partidul Umanist a depus liste complete de candidati in majoritatea localitatilor judetului Constanta. Nota aparte a candidaturilor umaniste este data de promovarea femeilor pe listele pentru primarii si consilii. Democratii nu au depus nici ei inca listele de candidati in toate localitatile, intarziati fiind de demersul legat de declararea averilor. Pe de alta parte, desi taranistii constanteni nu figureaza in toate sondajele de opinie realizate de celelalte partide, totusi liderii acestui partid au mare incredere in fortele lor. In acest context, ei mizeaza pe castigarea unui scor electoral de minim 5% atat in Consiliul Judetean, cat si la cel Local. Pe de alta parte, taranistii cred ca, pe langa cei patru primari care au deja adeziune la PNTCD, dupa data de 6 iunie numarul acestora se va mari simtitor. Daca este sa imbratisam filozofia supravietuirii politice si sa judecam ce s-a petrecut acum patru ani, intr-adevar nimeni n-a pierdut alegerile locale si, prin extensie, nimeni nu le-a pierdut nici pe cele parlamentare, lucru care probabil se va petrece si in acest an electoral.