Lista siturilor care-l incurca pe Berceanu

Ministrul Transporturilor a declarat în mai multe rânduri că siturile arheologice descoperite subit pe traseul autostrăzilor sunt motive de muls bani de către unele SRL-uri. 

Pentru a-şi justifica afirmaţiile a dat drept exemplu viitoarea centură ocolitoare a municipiului Constanţa, unde pe cei 19 kilometri au fost descoperite 28 de situri arheologice. „Cum anunţăm că facem o autostradă, brusc apar o mulţime de situri, aşa încât mă întreb dacă nu cumva dacii şi romanii ştiau acum 2000 de ani pe unde va trece autostrada şi s-au stabilit exact pe traseul acesteia. Aceste situri reprezintă un motiv de muls bani pentru unele SRL-uri. Cei din zona Ministerului Culturii vin la noi şi ne spun locaţia lor şi ne recomandă nişte SRL-uri pe care le cunosc pentru a muta siturile respective", a precizat ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. În replică, arheologii de la Constanţa spun că „nu dacii se pun în calea lui Berceanu, ci el se pune cu autostrada în calea lor". În plus, reprezentanţii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie au declarat că nu este nicio afacere în spatele lucrărilor ce vor avea loc pe terenul pe unde va trece viitoarea centură ocolitoare a oraşului. Conform raportului realizat de reprezentanţii Muzeului de Istorie din Constanţa, aşezările peste care va trece autostrada sunt împărţite în patru sectoare. Este vorba despre Ovidiu - Poiana, Poiana - Constanţa Vest (nod autostrada Soarelului), Constanţa Vest - Cumpăna, Cumpăna - Lazu - Port Constanţa Sud. Iată care sunt cele 28 de situri arheologice care-l încurcă pe Ministrul Transporturilor. În primul sector Ovidiu -Poiana: locuire romană (între km 0,500 - 0,700), necropolă antică (între km 0,900 - 1,100), locuire romană (km 1,900 - 2,100), necropolă antică sau locuire sporadică (km 3,700 - 3,900), necropolă tumulară (km 3,900 - 4,100), aşezare romană (km 4,200 - 4,500) mare aşezare romană timpurie (km 4,900 - 5,900). În sectorul Poiana - Constanţa Vest sunt următoarele situri: locuire sporadică antică (km 7,600 - 7,700), mare aşezare romană timpurie (km 8,400 - 9,500), necropolă romană (km 10,300 - 10,500), val mare de pământ (km 11,400), locuire sporadică antică (km 11,900 - 12, 100), locuire sporadică antică (km 12,300 - 12,400) val de piatră (km 12,550 - 12,600), aşezare romano-bizantină (km 12, 750 - 12,850), val mic de pământ (km 12,950 -13.00), locuire romană timpurie (km 13,600 - 13,700). Pe sectorul Constanţa Vest - Cumpăna avem: locuire preistorică (km 14,200 - 14,300), locuire romană (km 16,000 - 16,150), locuire romană /16.500 - 16,600), necropolă tumulară (km 16,800 - 17,000), locuire romano-bizantină (km 17.100 -17.250), locuire romană (km 17.350 - 17.500). Pe ultimul sector sunt următoarele situri arheologice: necropolă antică (km 18,300 - 18,500), aşezare romano-bizantină (km 19,250 - 19,400), necropolă romană (km 19,450 - 19,550), aşezare romană (km 21,100 - 21,300).

„Nici măcar nu au făcut exproprierile"

Practic, pe viitoarea centură a Constanţei sunt situri arheologie din sută în sută de metri. Directorul Muzeului de Istorie din Constanţa, Gabriel Custurea, spune că discuţiile privind centura ocolitoare şi siturile arheologice au început în urmă cu doi, iar de acum un an şi jumătate se fac cercetări, săpăturile nu au început încă pentru că nu au primit acordul din parte ministerului, deşi, pe de altă parte, sunt zoriţi să termine treaba cât mai repede. „Ei nici măcar nu au făcut exproprierile şi ne grăbesc. Noi ne putem apuca oricând să lucrăm", a declarat Custurea.