Marea familie din CJC creste de la an la an

Posturile din organigrama instituţiei judeţene sunt ocupate, în mare parte, de persoane înrudite între ele, angajate, în principal, datorită pilelor

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Constanţa susţineau, în urmă cu doi ani, că imobilul în care îşi desfăşura activitatea devenise neîncăpător. Anul acesta, în plină criză şi în condiţiile în care piaţa imobiliară este la pământ, CJC şi-a permis să închirieze încă o clădire, în care să funcţioneze una dintre structurile din subordine. 

În aceste condiţii, se pare că există premisa ca organigrama instituţiei să crească de la an la an, având în vedere că spaţiul nu mai este o problemă. Aşa cum arătam într-un material publicat la sfârşitul lui 2007, organigrama CJC se dublase la momentul respectiv, faţă de anul 2004. Practic, dacă la venirea lui Nicuşor Constantinescu, instituţia avea 157 de angajaţi, la sfârşitul lui 2007 avea 294. La doi ani distanţă de la „performanţa" dublării numărului de posturi, organigrama CJC şi-a mai adăugat 82 de angajaţi. Astfel, în 2008, consilierii judeţeni au aprobat organigrama cu 379 de posturi, din care scădem cele trei funcţii ocupate de preşedintele CJC şi cei doi vicepreşedinţi, care sunt aleşi.

La cafele şi taclale

Deşi statul de funcţii al CJC se lărgeşte de la an la an, nu se poate spune că se observă un progres în activitatea instituţiei. Din contră, unii dintre angajaţii instituţiei se fac că muncesc doar în momentul în care superiorii lor îşi fac apariţia la birou. După ce uşa se închide în urma lor, atmosfera de cafenea şi taclale se reia în multe dintre birourile instituţiei, până mai ieri supraaglomerate. Aşa cum arătam într-un material anterior, CJC a închiriat pe bani grei un imobil cu regim P+3E+M, pe str. Petru Rareş, în Peninsula Constanţei. Se pare că CJC nu precupeţeşte niciun efort financiar când vine vorba despre confortul angajaţilor, devreme ce a fost dispus să plătească impresionanta sumă de 10.000 de euro lunar pentru chiria vilei cu pricina. Aşadar, spaţiu este acum suficient, astfel încât este posibil ca pe viitor să asistăm la o nouă „explozie" a organigramei CJC.

Nepotismul este în floare

Aşa cum se obişnuieşte în multe dintre instituţiile publice din România, şi în cazul angajării în cadrul CJC, o pilă ţine loc de nişte referinţe bune. Dacă aruncăm o privire pe lista nominală a angajaţilor instituţiei, care, apropo, nu este completă, ni se dezvăluie ramuri ale arborilor genealogici aparţinând angajaţilor. Mai bine spus, constatăm nişte înrudiri în cadrul schemei de personal sau nume asociate unor personalităţi ale spaţiului public constănţean.

   Filis Ali, de pildă, este fiica lui Nurhan Ali, directorul executiv al echipei Handbal Club Municipal Constanţa, un apropiat al lui Nicuşor Constantinescu. Beinor Baubec şi Vildan Baubec sunt soţ şi soţie. Gabriela Bereş este fiica fostului consilier judeţean PSD Cornelia-Fiţa Bereş. Surorile Alina şi Ionela Loredana Ciorbagiu sunt alte exemple de angajare „2 în 1". Mona-Liza Comănici este nimeni alta decât fiica fostului vicepreşedinte al CJC Radu Comănici, ca şi Carolina Iulia Rusu. De asemenea, Viorica-Getuţa Creţu este fiica Auricăi Stoian, casiera CJC. Şefa Serviciului Tehnic, Adriana Decu, a avut grijă să îl angajeze la CJC şi pe soţul ei, Constantin Decu. Camelia Diaconu este o altă persoană care a trecut mai întâi pe la Primăria Constanţa, găsindu-şi în schimb un locşor călduţ în CJC.

Soţul şi soţia, angajaţi la CJC

Şi purtătorul de cuvânt al instituţiei, Cristian Moldovanu, şi-a adus soţia, pe Cristina Elena Moldovanu, la CJC. Valentina Olaru este, se pare, fiica unui pesedist cernăvodean. Dumitra Pascu şi Lucian Pascu sunt soţ şi soţie. Iulia Pripişi este nimeni alta decât soţia inspectorului Ionuţ Pripişi, din cadrul Direcţiei Corp Control a Primăriei Constanţa. Alte „coincidenţe" de nume sunt Elena Tănasă, Getuţa Tănasă, Irina Tănasă, primele două fiind surori. Viviana Trandafir este nepoata fostului vicepreşedinte CJC Petre Stancă, iar Irina Elena Teodorescu este fiica lui Atanasie Teodorescu, consilier judeţean PSD. Alte familii de „cuvinte" de acest gen sunt şi Luminiţa Glodeanu şi Mihaela Glodeanu, Monica Cristina Iacob şi Constantin Răzvan Iacob - soţ şi soţie, Lucian şi Dumitra Pascu - soţ şi soţie, Lucian şi Mirela Simion - soţ şi soţie, Gabriela Victoria şi Adrian Coşoreanu - soţ şi soţie. De asemenea, alte nume care sar în ochi sunt Elena Magiru, fiica pesedistei Maria Magiru, consilier judeţean, Gabriela Mihăeşi, fiica lui Gheorghe Mihăeşi, consilier judeţean PSD, şi Raluca Crivineanu, fiica fostului primar al oraşului Murfatlar (Basarabi), actualmente viceprimar. Acestea, însă, nu sunt toate exemplele de angajaţi ai CJC care au reuşit să-şi facă intrarea în instituţie, în mare parte datorită pilelor.

Pentru a-i afla opinia despre criteriile de angajare în instituţie, l-am contactat telefonic şi pe preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu. Acesta a refuzat, însă, să stea de vorbă cu noi, urându-ne „La revedere!" şi închizându-ne telefonul în nas, înainte de a-i spune despre ce era vorba.

{mos_ri:CJC}