Mazare si Nicusor l-au luat pe NU in brate, la DNA

Mai mult de jumătate din acuzaţii din procesul cunoscut drept „afacerea Mazăre - DNA" au refuzat să studieze materialul de urmărire penală, înainte de a fi trimis pe rolul instanţei. Aspectul este unul deosebit de interesant, dat fiind că neprezentarea materialului poate fi invocată cu titlul de excepţie în procesul penal care se desfăşoară la Curtea de Apel Bucureşti şi poate întârzia soluţionarea dosarului. Cap de listă printre cei care l-au luat pe NU în braţe este edilul Constanţei.

Din cei 37 de acuzaţi în dosarul în care primarul Constanţei este judecat pentru un prejudiciu evaluat de DNA la peste 100 de milioane de euro, doar 17 dintre ei au fost interesaţi de materialul de urmărire penală. Din aceştia lipsesc nume răsunătoare, precum Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu, Ramona Dospinescu, dar şi alte nume, mai mult sau mai puţin cunoscute, din Primăria Constanţa şi nu numai. Potrivit consemnărilor procurorilor anticorupţie din rechizitiroiul prin care cele 37 de persoane au fost deferite instanţei, cei 20 de suspecţi au refuzat „în mod nejustificat" să se prezinte la DNA pentru a studia materialul de urmărire penală înainte de a fi trimişi în judecată. Menţiunile privind aceste aspecte se află la paginile 171 - 229 din rechizitoriul DNA, la capitolul intitulat „Încadrarea juridică a infracţiunilor comise de inculpaţi".

Lesne de anticipat, cap de afiş este însuşi Radu Mazăre, despre care se menţionează că este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual. La sfârşitul consemnărilor care îl privesc pe primarul Constanţei, procurorii arată că, faţă de acesta, urmărirea penală a început prin rezoluţia din 8 decembrie 2005, când „i s-au adus la cunoştinţă învinuirile, i s-a pus la dispoziţie materialul de urmărire penală administrat până în acel moment, după care a fost audiat în calitate de învinuit". Totuşi, magistraţii spun, în rechizitoriu, că „după extinderea urmăririi penale şi aducerea la cunoştinţă a ordonanţei din 25 iulie 2007, deşi a precizat că va face declaraţii ulterior, învinuitul (n.r. Radu Mazăre) nu s-a prezentat, în mod nejustificat, la niciunul din cele două termene la care a fost citat pentru audieri". Mai mult, se arată la fila 173 din rechizitoriul DNA că „învinuitului nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală deoarece, în mod nejustificat, nu s-a prezentat la niciunul din cele trei termene la care a fost citat pentru această procedură". Exemplul său pare să fi fost imitat, aproape până în cele mai mici detalii, de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Daniel Constantinescu, anchetat şi trimis în judecată în calitatea pe care o deţinea la momentul la care DNA susţine că a comis faptele, respectiv consilier municipal şi membru în Comisia de aplicare a Legii 10/2001. Constantinescu a fost acuzat, de asemenea, de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual. Despre el, anchetatorii au avut consemnări aproape identice cu cele despre Mazăre, în ceea ce priveşte atitudinea sa faţă de materialul acuzator. Astfel, şi faţă de Constantinescu a început urmărirea penală pe 8 decembrie 2005, când i s-au adus la cunoştinţă învinuirile, i s-a prezentat materialul probator existent până în acel moment şi a fost audiat în calitate de învinuit. La fel ca primarul, Nicuşor Constantinescu a precizat, după extinderea urmăririi penale, pe 25 iulie 2007, că va face declaraţii ulterior, dar nu a venit la niciunul din cele două termene fixate în acest sens şi nici nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală înainte de trimiterea în judecată, pentru că nu a venit la niciunul din cele trei termene la care fusese citat. „Modelul Mazăre" pare să fi fost dus mai departe şi de Constantin Racu, acuzat în calitate de director al Direcţiei Administraţie Publică din Primăria Constanţa şi membru în Comisia de aplicare a Legii 10/2001, cu o diferenţă. Potrivit DNA, după ce i s-a adus la cunoştinţă ordonanţa din 25 iulie 2007, Racu „a precizat că nu va mai face niciun fel de declaraţii în cauză" şi le-a comunicat procurorilor că „refuză participarea la proceduri", atunci când a fost citat la două termene. În ceea ce priveşte prezentarea materialului de urmărire penală, acesta a comunicat, conform rechizitoriului, „că nu înţelege să-şi exercite acest drept".

Nici Danielei Ramona Dospinescu, directorul Direcţiei Patrimoniu din Primăria Constanţa şi membru al Comisiei de aplicare a Legii 10/2001, nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală. Conform celor consemnate de procurori în rechizitoriu, atitudinea sa faţă de această procedură s-a pliat întocmai pe modelul instituit de edilul Constanţei. Primul nume din cei 17 acuzaţi care au studiat învinuirile ce li se aduc, înainte de a fi trimişi în judecată, este cel al lui Ion Marica, director al Direcţiei Tehnic Investiţii din primărie, membru al Comisiei. Deşi nu a mai dat declaraţii după extinderea urmăririi penale, lui Marica i s-a prezentat materialul de urmărire penală la cel de-al cincilea termen la care fusese citat, la primele două lipsind nejustificat, la al treilea, din motive medicale, iar la cel de-al patrulea solicitând mai mult timp pentru studiu. Pe de altă parte, suspectul a refuzat să semneze procesul verbal de prezentare a materialului. Consilierul juridic Cristian Talpău, membru al Comisiei, a optat pentru „modelul Mazăre" şi a fost deferit instanţei fără să i se fi prezentat materialul, însă consilierul juridic Nora Alina Chircă, membru în Comisie, a procedat exact la fel ca Ion Marica şi a refuzat să semneze procesul verbal de prezentare a materialului. Dan Miron este unul dintre cei cărora procurorii au reuşit să-i prezinte materialul probator, lucru consemnat în rechizitoriu, la filele 185 - 187.

Pentru a sintetiza, pe restul listei celor ce l-au luat pe NU în braţe în referire la prezentarea materialului probator se numără Bogdan Ghiţulescu, Paraschiva Barbu, Basarab Popa, Alexandru Octavian Şerban, Valentin Gheorghe Ionescu, Luminiţa Ruxandra Darie, Elena Ştefănescu, Marius şi Carmen Puşcaşi, Andrei Sozanski, Graţiela Rusu, Sanda Gabriela Radu, Claudia Cealera, Luminiţa Călătoru şi Silvia Stanciu. Potrivit anchetatorilor, o parte dintre aceştia „nu au manifestat interes" faţă de prezentarea materialului sau au lipsit „în mod nejustificat" atunci când au fost citaţi pentru această procedură. La polul opus, printre cei care şi-au studiat acuzaţiile, înainte de a ajunge în instanţă, se numără Răzvan Mircea Tudorache, Laura Mariana Leşe, Niculae Nejloveanu, Mihai Sergiu Ceacîrceanu, Bogdan Gabriel Sandu, Daniel Ene, Georgică Giurgiucanu, Emil Dragoş Săvulescu, Aurel Jean Andrei (care, însă, a refuzat să semneze procesul verbal), Cristina Budei, Viorel Pană, Mihai Camboianu, Cristi Borcea şi Alin Horaţiu Dima. Totuşi, este foarte interesant numărul mai degrabă mare de acuzaţi care au refuzat, direct sau implicit, prezentarea materialului de urmărire penală, dat fiind că acest aspect poate fi invocat cu titlul de excepţie în procesul penal care se desfăşoară la Curtea de Apel Bucureşti şi care poate duce la soluţionarea dosarului cu întârziere. Următoarea înfăţişare în proces va avea loc pe 27 mai.