Partidele neparlamentare in pericol de autodesfiintare

# Partidele neparlamentare au intrunit aproximativ 10% din totalul voturilor exprimate la alegerile generale din 2004 #Reglementarile legislative referitoare la constituirea si functionarea partidelor in Romania au fost trasate in interesul formatiunilor mari, cele care participa activ la exercitarea puterii politice * Dupa doua esecuri succesive inregistrate la alegerile generale, urmata de o scurta criza de identitate, PNTCD-ul face eforturi pentru a promova din nou in esaloanele superioare ale vietii politice * Partidul Noua Generatie - Crestin Democrat pare singura formatiune din zona extra-parlamentara capabila sa depaseasca pe cont propriu pragul electoral * Dupa alegerile din 2004, Actiunea Populara a intrat intr-un moratoriu pe o perioada nedeterminata pentru a se detasa de atmosfera generala creata pe scena politica * Sediul Partidului Popular al Protectiei Sociale a devenit gazda si pentru sedintele efectuate de Partidul Alianta Socialista * Liderii locali ai Stangii Unite nu sunt, de fapt, membri de partid * Filialele judetene ale partidelor Social Democrat "Constantin Titel Petrescu", respectiv Forta Democrata din Romania sunt inactive de mai bine de sase luni

Compartimentul extra-parlamentar, eterna liga secunda a vietii politice autohtone, adaposteste zeci de formatiuni. Acestea nu au in comun decat stigmatul, poate in unele cazuri superficial aplicat, de "partid de buzunar", plus frustrarile generate de distanta, am putea spune astronomica, la care sunt pozitionate in raport cu principalul lor obiectiv teoretic - cucerirea si exercitarea puterii. Pentru decantarea valorica a acestui aliaj politic amorf, ce intrunea la alegerile din 2004 putin peste zece procente din totalul voturilor exprimate, sunt necesare, insa, instrumente de analiza specifice.Din punct de vedere juridic, partidul politic reprezenta un tip particular de asociere a persoanelor care au opinii asemanatoare in ceea ce priveste modul de realizare a interesului general. Sub acest aspect, partidele politice mici din Romania nu sunt tocmai avantajate. Principalele doua piedici impuse de legiuitor sunt introducerea limitei inferioare a numarului de membri fondatori si valoarea pragului electoral. Potrivit Legii nr. 14/2003, pentru a fi inregistrat la Tribunal, un partid politic trebuie sa aiba minimum 25.000 de persoane inscrise.Pragul electoral, inexistent in 1990, s-a ridicat la 3% in 1992 si apoi, in 2000, la 5% pentru partide, respectiv la 8-10%, in functie de numarul de formatiuni asociate, pentru coalitii, suprapus sistemului de vot autohton, le este la randu-i nefavorabil. In conditiile date, electoratul partidelor mici tinde ori sa renunte a-si mai exercita dreptul de vot, ori sa se reorienteze automat catre formatiunile politice care au sanse reale sa depaseasca pragul.In urmatoarele randuri vom incerca sa vedem in ce masura reprezentantele partidelor politice neparlamentare la nivelul judetului Constanta se inscriu in reperele teoretice caracteristice acestui domeniu si sunt apte pentru competitia electorala.PNTCD - partid de cadreDupa caderea generata de distribuirea disproportionata a esecului guvernarii 1996-2000 si dupa o scurta criza de identitate, PNTCD , singura formatiune politica din aceasta lista care se poate lauda cu experienta guvernarii, pare acum hotarata sa evadeze din subsolurile politicii. Pe langa incontestabila mostenire pe care le-a lasat-o trecutul indepartat, pe langa relatiile stranse pe care le au cu popularii europeni, un alt atu al taranistilor este, potrivit secretarului general al Biroului Judetean, Tudorel Chesoi, numarul mare al personalitatilor de valoare de care dispune partidul, personalitati care, probabil, vor fi promovate pe pozitiile superioare ale listelor electorale. In total, aproximativ 11.000 de constanteni sunt actualmente inscrisi in PNTCD, poate cel mai numeros partid dintre formatiunile extra-parlamentare. De asemenea, si rezultatele inregistrate la recentele alegeri partiale din judet sunt, in opinia lui Tudorel Chesoi, multumitoare. Daca la Techirghiol si Corbu au fost obtinute scoruri mai mici, procentele in cazul localitatilor Gradina, respectiv Fantanele au depasit cu mult valoarea de 10%. Cu toate aceste eforturi, sondajele efectuate la nivel national de institutele specializate indica un PNTCD sprijinit doar in polul de putere de la Timisoara, incapabil, inca, sa depaseasca marja de eroare matematica atasata unei astfel de investigatii. De aceea, pentru escaladarea pragului electoral s-ar putea sa fie necesara o alianta cu un partid mai puternic. Se pare ca favorit intr-o asemenea ecuatie este PD-ul, cu care exista deja tratative avansate in acest sens. Nimic cert insa.Vagon cuplat la "locomotiva" BecaliFormatiunea neparlamentara cu cele mai multe sanse de a accede singura in Parlament este Partidul Noua Generatie - Crestin Democrat. Constituindu-si bagajul electoral mai degraba pe carca valentelor charismatice ale "Razboinicului Luminii" si pe recentele succese ale Stelei in campionatul intern si Europa, decat in urma activitatii politice, PNG incearca sa isi adapteze din mers configuratia institutionala acestei ascensiuni fulminante. Liderul local, George Mandila, a declarat ca, incepand cu 2004, numarul persoanelor dornice sa se inscrie in filialele judetului Constanta a crescut exponential. Cu un program fabricat peste noapte in laboratorul ideologic ambulant al unui politolog special platit pentru acest lucru, confruntat cu o acuta lipsa de cadre, formatiunea lui Becali pare a nu se inscrie deocamdata in reperele teoretice minime de definire a partidelor politice. Ramane de vazut in ce masura organizatia coordonata de Mandila va reusi sa profite de relatia flexibila cu centrul pe care o invoca, obtinand un scor bun la alegerile locale.Formatiune politica sau grup de presiune?Potrivit presedintelui organizatiei judetene al Actiunii Populare, Max Badin, imediat dupa alegerile generale din noiembrie 2004, pentru a se detasa de asa-zisa "balacareala politica balcanica" generata de actori ca "PRM, PNG, PPCD sau PD", partidul Actiunea Populara (AP) a intrat intr-un moratoriu pe o perioada nedeterminata. Au fost suspendate conferintele de presa si, de asemenea, au fost limitate la maxim iesirile in mass-media ale liderilor. Intreaga activitate a membrilor semnificativi ai AP a fost translata dincolo de limitele institutionale ale partidului, intr-o lupta de gherila avand ca principala cauza curatenia politica, dar bifand ca efect colateral si sprijinirea PNL. Desi in silenzio stampa, filialele locale si-au continuat activitatea, punand bazele unor consilii regionale. Necesitatea stabilirii unei pozitii doctrinare aparte este motivata si la nivelul judetului Constanta, de acuzatia ca grupurile de interese care actioneaza dincolo de limitele legii au devenit aici deja transpartinice. Cucerirea si exercitarea puterii este inclusa mai degraba pe o lista secundara de AP. In ce masura mai poate fi ea incadrata ca partid politic din punct de vedere teoretic in conditiile in care si-a stabilit un astfel de set de prioritati?"Partidul-umbrela"Botezata de curand "Partidul Popular al Protectiei Sociale" (PPPS) (fost Partid al Pensionarilor), formatiunea politica reprezentata in teritoriu de Marian Mandescu (vicepresedinte si la nivel national) isi coordoneaza o parte a actiunilor intreprinse cu Sindicatul Pensionarilor din Constanta. Dispunand de resurse financiare si logistice limitate gruparea politica marcata prin semnul electoral distinctiv - umbrela nu are, practic, nicio sansa de a intra singura in Parlament. Intr-o tentativa timida de a-si largi bazinul electoral, invocand subit indoielnice radacini in Partidul Poporului, formatiune intemeiata de Alexandru Averescu la inceputul anilor 20, si o orientare de centru-stanga, PPPS-ul isi leaga unicele sperante de succesul Aliantei "Lege si Ordine", proiect politic initiat de o alta ilustra divizionara B a spectrului politic romanesc - Partidul Stangii Unite, care se vrea a fi o alternativa la Alianta "Dreptate si Adevar". Revenind in plan local, organizatia judeteana condusa de Marian Mandescu numara aproximativ 2500 de membri. Cele mai puternice filiale sunt de departe cele din Eforie Nord, respectiv Eforie Sud, care au reusit sa impuna in Consiliul Local de acolo un vice-primar si trei consilieri.Filiale-fantoma si sedii parasitePe 26 aprilie 2006, Partidul Socialist Unit, o grupare cotata cu mult sub 1%, a fuzionat cu Partidul Muncitoresc Roman, formatiune obscura, cea care obisnuia sa utilizeze in campania electorala sinistrele afise cu imaginea lui Nicolae Ceausescu regretand starea actuala a patriei, dand nastere Partidului Stangii Unite (PSU). Paradoxal, in eventualitatea unor anticipate, noul pitic al stangii autohtone n-ar obtine nici el mai mult de un vot din o suta exprimate. Mai mult, se pare ca mariajul politic descris mai sus a facut si victime colaterale. Astfel, Ion Condrut si Aristide Stochitoiu, lideri locali ai defunctului Partid Socialist Unit, au renuntat la activitatea politica imediat dupa evenimentul din luna aprilie. Desi n-au fost membri ai noii formatiuni politice rezultate nici macar o secunda, cei doi figureaza de mai bine de sase luni in fruntea organizatiei judetene a PSU, postata pe site-ul partidului. Contactat telefonic, Aristide Stochitoiu a declarat ca a solicitat de nenumarate ori conducerii de la Bucuresti sa fie exclus de pe acea lista buclucasa. Cerintele sale au ramas, deocamdata, fara raspuns.In lipsa unui lider local cert al PSU, ne indreptam atentia spre un alt minuscul reprezentat al stangii indepartate - Partidul Alianta Socialista (PAS).Factiune a unui alt mare disparut de pe scena politica autohtona, Partidul Socialist al Muncii, digerat fara probleme in iulie 2003 de PSD-ul lui Nastase, Partidul Alianta Socialista numara la nivel local, aproximativ 60 de membri, este condus de Elena Pacuraru si, in lipsa unui spatiu corespunzator, isi desfasoara sedintele saptamanale la sediul PPPS.Aceasta scurta prezentare a formatiunilor neparlamentare este inchisa de categoria "filiale in adormire". Aici putem include partidele Social Democrat "Constantin Titel Petrescu" si ceva mai titratul Forta Democrata din Romania, formatiuni, cu sedii uitate de membri, ale caror organizatii judetene nu au dat niciun semn de viata de mai bine de jumatate de an.