Partidele trişează până în ultimul moment
Partidele trişează până în ultimul moment

Teama de a pierde
locuri importante de la „masa puterii" este camuflată prin manevre ce ar
asigura corectitudinea procesului de votare
Pregătirea
scrutinului electoral de duminică s-a finalizat vineri. Secţiile de votare au
fost amenajate, buletinele de vot şi celelalte materiale au fost distribuite
preşedinţilor birourilor secţiilor de votare, însoţiţi de organe de pază, dar
neregulile persistă.
Şi, totuşi, deşi toţi
preşedinţii şi locţiitorii lor din birourile electorale ale secţiilor de votare
au fost instruiţi de către preşedintele Biroului Electoral Judeţean al
Circumscripţiei nr. 14 Constanţa, judecătorul Adrian Oprea, unele aspecte
continuă să dea bătăi de cap. Pe baza legislaţiei în vigoare, Biroul Electoral
Central a stabilit că partidele sau alianţele politice sau organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegerile
parlamentare sunt obligate să comunice BEJ-ului (n.r. în cazul nostru) „numai lista reprezentanţilor lor în
birourilor electorale ale secţiilor de votare, sub forma unui tabel".
Documentul respectiv cuprindea: numărul secţiei de votare, numele, prenumele,
codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa şi modalitatea de contact.
Însă, nu în puţine cazuri, preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de
votare au pretins reprezentanţilor partidelor să le prezinte delegaţia
individuală emisă de conducerea organizaţiilor judeţene ale formaţiunilor în
care activau. Perpetuarea acestei situaţii a fost stopată abia după intervenţia
preşedintelui şi a locţiitorilor săi din Biroul Electoral Judeţean al
Circumscripţiei nr. 14 Constanţa.
Un om, slujitor la
două partide
La sediul Biroului
Electoral Judeţean al Circumscripţiei nr. 14 Constanţa s-au primit câteva
contestaţii prin intermediul cărora se sesiza că unele persoane, membre în
birourile unor secţii de votare, figurau ca fiind activişti în două partide
politice, fiecare formaţiune nominalizându-le în secţii de votare diferite.
Contestaţia semnala că o persoană ar fi avut două carnete de membru de partid
şi fiecare formaţiune pe care „ar sluji-o" spera să-i apere interesul într-o
anumită secţie de votare. Situaţia a fost generată de un domn care apărea la
două secţii de votare. Numai că sesizarea cu pricina, chiar dacă s-a dovedit a
fi întemeiată, ea a fost făcută tardiv, iar BEJ Constanţa a respins-o. Cazul a
fost rezolvat prin înlocuirea persoanei respective întru cât era deja
nominalizată şi se prezentase la altă secţie de votare.
O sesizare similară a
fost făcută la BEJ Constanţa de către preşedintele unei organizaţii de partid
din Independenţa
Cu întârziere
Constituirea
birourilor electorale ale secţiilor de votare din Independenţa a avut loc pe 24
noiembrie. Numai că, preşedintele respectiv, Cristea Gâscan, abia trei zile mai
târziu a aflat despre o „manevră". Într-o contestaţie, tardivă ce-i drept,
înaintată la BEJ Constanţa, el semnalează că, deşi partidul contracandidat are
reprezentanţi în birourile secţiilor de votare, a reuşit să-şi infiltreze şi
alţi oameni ca fiind delegaţi ai unor uniuni etnice. Pentru a dovedi, acesta a
dat mai multe exemple concrete, unul dintre ele fiind consilierul local Dumitru
Ciocan şi fiul său, care apar în birourile unor secţii de votare ca delegaţi ai
unei asociaţii din România. Mai mult, Gâscan susţine că şi alte rude ale
consilierului respectiv, printre care şi
Liliana Dedu, apar ca membri în birouri ale secţiilor de votare, fiind delegaţi
ai uniunii în cauză. Având în vedere că această contestaţie a fost tardiv
formulată (n.r. în data de 27 noiembrie), BEJ Constanţa a respins-o.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp