Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
15:41 22 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Patru ani de la alegerile locale. Situație fără precedent. Din 21 iunie, România rămâne fără primari și președinți de CJ

ro

10 Jun, 2020 00:00 4549 Marime text
  • Au trecut patru ani de la ultimele alegeri locale care au avut loc pe 5 iunie 2016
  • PNL a obținut scoruri istorice în 2016 dar PSD și-a adjudecat cele mai multe mandate
  • Cum alegerile locale nu s-au mai putut desfășura din cauza pandemiei, Guvernul a prelungit mandatele autorităţilor administraţiei publice locale printr-o Ordonanță de Urgență, declarată neconstituțională de către CCR
  • Parlamentul trebuie să dea o lege care să rezolve situația, astfel, după 21 iunie, primarii și președinții de consilii județene nu ar mai putea să ia decizii ori să semneze documente
  • Sfârșitul lunii septembrie, începutul lui octombrie este considerată o perioadă "potrivită" pentru organizarea alegerilor locale, a anunțat premierul Ludovic Orban

Au trecut patru ani de la ultimele alegeri locale care au avut loc pe 5 iunie 2016 când PSD a obtinut cele mai multe mandate de primar - 1.677 - reprezentând 52,63% din total, iar PNL 1.081 de primari, reprezentând 33,92%, potrivit rezultatelor finale. Pe locul al treilea, la mare distanță  afost  UDMR, cu 195 de mandate de primar, adică 6,12%, urmată de ALDE, care a obținut 64 de mandate de primar, reprezentând 2,00%. De asemenea, 53 de independenți (1,66%) au câștigat funcții de primar în urma alegerilor locale din 5 iunie 2016.

PNL a obținut scoruri istorice în 2016 la Constanța

 
La nivel local, candidatul PSD Decebal Făgădău a câștigat Primăria Constanța, cu 42% din voturi, în timp ce principalul său contracandidat, liberalul Vergil Chițac, a primit 34.63%.
În Consiliul Local Constanţa situația s-a prezentat astfel: PSD - 13 mandate (37.897 voturi), PNL - 10 mandate (31.049 voturi), PMP - 3 mandate (8.468 voturi), George Andrei Popescu - 1 mandat (3.251 voturi). Au participat la vot 108.716 persoane, iar 103.239 voturi au fost valabile.
După 12 ani, Consiliul Județean și Consiliul Municipal Constanța nu au mai fost două monolituri PSD, ci dimpotrivă,  majoritatile au fost făcute  cu procentele obtinute PMP (7%) și ALDE (3,5%). Configurația CJC după votul din 2016 a fost următorul:  16 consilieri PSD, 15 consilieri PNL, PMP și ALDE cate 3 mandate.
La nivelul județului, social-democrații au obșinut 33 de primării, iar PNL 28, restul de până la 70 fiind împărțite între UNPR, PMP, ALDE și independenți.
 

Din 21 iunie mandatele primarilor, aleșilor locali și președinților de Consilii Județene sunt în aer

 
Revenind în actualitate, din 21 iunie a.c., mandatele primarilor, aleșilor locali și președinților de Consilii Județene sunt în aer, dacă situația nu va fi rezolvată din punct de vedere legislativ.
La începutul lunii, Curtea Constituțională a lăsat în aer mandatele primarilor, după ce judecătorii CCR au decis că Ordonanța de Urgență prin care mandatele lor au fost prelungite este neconstituțională. Judecătorii au luat această decizie pe motiv că doar Parlamentul ar putea să prelungească durata mandatelor primarilor, consilierilor locali și județeni.
Cum alegerile locale nu s-au mai putut desfășura din cauza pandemiei, vă reamintim, Guvernul a prelungit mandatele autorităţilor administraţiei publice locale printr-o Ordonanță de Urgență, declarată neconstituțională de către CCR.
Parlamentul ar trebui să dea o lege care să rezolve situația, astfel, după 21 iunie, primarii și președinții de consilii județene nu ar mai putea să ia decizii ori să semneze documente. Temporar, secretarii primăriilor și Consiliilor Județene ar putea avea drept de semnătură însă rectificările bugetare riscă să nu fie adoptate, deoarece nu se știe cum vor mai putea fi convocate ședințele de Consiliu Local, respectiv Județean.
 

Când ar putea avea loc alegerile locale?

 
Sfârșitul lunii septembrie, începutul lui octombrie este considerată o perioadă "potrivită" pentru organizarea alegerilor locale, a anunțat premierul Ludovic Orban.
El a motivat că a avut în vedere ca alegerile să fie după perioada concediilor și înainte de o eventuală reizbucnire a epidemiei de coronavirus, menționând ca posibile date 27 septembrie sau 4 octombrie.
Întrebat dacă 27 septembrie este o dată pe care o preferă pentru scrutinul de la locale, prim-ministrul a spus: "27 septembrie sau 4 octombrie, astea sunt cele două date".

 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii