Piscina lui Nicusor Constantinescu scoate la iveala importante marturii arheologice

# Construirea piscinei presedintelui Nicusor Constantinescu scoate la iveala noi descoperiri arheologice * Orice constructie de pe teritoriul acestei urbe trebuie sa aiba avize favorabile de la o seama de institutii * Considerand inutil avizul Comisiei Nationale de Arheologie, cel mai puternic edil al judetului a demarat constructia proiectului sau * In opinia lui, era de neconceput sa nu i se accepte moftul, mai ales din partea directorului Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie, Constantin Chera * Interesant este ca functia in care a fost ales Constantinescu, ii consfinteste statutul de membru in consiliul de administratie al muzeului * Dupa cercetari ingreunate de vremea nefavorabila, arheologii au dovedit, o data in plus, ca legea trebuie respectata, ratiunile existentei sale fiind temeinic stabilite * In sprijinul acestor argumente, au venit importantele descoperiri inregistrate in cursul acestei saptamani * Este vorba de o necropola romana de secolele IV-V, din care s-au identificat pana in prezent doua morminte de inhumatie.

Presedintele Consiliului Judetean, ca orice om de afaceri care se respecta, a hotarat sa ataseze fastuoasei sale case o piscina pe masura. Numai ca, orice constructie de pe teritoriul acestei urbe, trebuie sa aiba avize favorabile de la o seama de institutii. Considerand inutil avizul Comisiei Nationale de Arheologie, cel mai puternic edil al judetului a demarat constructia proiectului. In opinia lui, era de neconceput sa nu i se accepte moftul, mai ales din partea directorului Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie, Constantin Chera. Interesant este ca functia in care a fost ales Constantinescu, ii consfinteste statutul de membru in consiliul de administratie al muzeului. Aspectul enuntat, insotit de alte presiuni nu l-au determinat pe Chera sa acorde avizul favorabil, alegand calea legala, printr-o etica profesionala rigida. Mai pe scurt, directorul muzeului nu a eliberat spatiul respectiv de sarcini arheologice. Dupa cercetari ingreunate de vremea nefavorabila, arheologii au dovedit o data in plus, ca legea trebuie respectata, ratiunile pentru acest fapt fiind temeinic stabilite. In sprijinul acestor argumente au venit importantele descoperiri inregistrate in cursul acestei saptamani. Este vorba de o necropola romana de secolele IV-V, din care s-au identificat pana in prezent doua morminte de inhumatie. Diferentele de ordin arhitectonic sunt destul de proeminente. Primul mormant prezenta o groapa rectangulara simpla, prevazuta cu o camera de acces strajuita de doua blocuri de piatra, iar inventarul funerar lipsea. Din structura anatomica a inhumatului lipseau o buna parte din componente, reusindu-se doar identificarea falangelor si a membrelor superioare. Inca este prematura o discutie despre starea decedatului sau motivatia pentru care oasele nu se aflau in conexiune anatomica, urmand ca viitoarele cercetari sa aduca noi contributii la problematica respectiva. Celalalt mormant prezenta elemente specifice arhitecturii funerare romane, fiind prevazut cu o firida din caramida. Inhumatul nu a fost inca scos la iveala, munca de cercetare fiind destul de migaloasa, iar importanta complexului coplesitoare. Materialul ceramic este foarte bogat si atesta gradul de civilizatie al comunitatii in discutie.