PNL, 28 de ani de la reînfiinţare. O istorie pe scurt, în opoziţie!

Partidul Naţional Liberal, partid care a avut contribuţia determinantă la formarea României moderne şi unitare, a împlinit 28 de ani de la reînfiinţarea sa oficială, în 15 ianuarie 1990, după nefasta perioadă a regimului comunist.
PNL este unul dintre principalele partide din România şi totodată cea mai veche formaţiune politică din ţară. A fost înfiinţat sub acest nume pe data de 24 mai 1875. Din cele 87 de guverne ale României, 30 au fost conduse de premieri liberali.
 
1990 este anul „reinventării“ liberalismului românesc, prin reînfiinţarea Partidului Naţional Liberal. În după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, la domiciliul lui Dan Amedeo Lăzărescu a avut loc „o întâlnire de taină“, în care gazda împreună cu Sorin Botez şi Nicu Enescu au luat decizia reactivării PNL, „prin constituirea, într-un viitor cât mai apropiat, a unui comitet de iniţiativă“. Din grupul de iniţiativă făceau parte Dan Amedeo Lăzărescu, Radu Câmpeanu, I. V. Săndulescu, Nicu Enescu, Dinu Zamfirescu şi alţii. Majoritatea fondatorilor erau tot foşti deţinuţi politici, dar unii dintre ei au reuşit ulterior să emigreze.
 
La alegerile din 20 mai 1990, PNL a obţinut 39 de mandate parlamentare. La începutul anilor '90, partidul a cunoscut mai multe sciziuni. Pentru a contracara FSN, la 26 noiembrie 1991 s-a constituit Convenţia Democrată Română (CDR), pe baza unui protocol semnat de PNȚ-CD, PNL, Partidul Social Democrat Român, Partidul Ecologist Român, Partidul Alianţa Civică şi UDMR, precum şi de alte formaţiuni politice şi civice din cadrul Forumului Democratic Antitotalitar din România: Partidul Unităţii Democratice, Uniunea Democrat-Creştină, Alianţa Civică, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Solidaritatea Universitară, Asociaţia „21 Decembrie“, Mişcarea România Viitoare, Sindicatul Politic „Fraternitatea“, Uniunea Mondială a Românilor Liberi.
 
În aprilie 1992, PNL a hotărât părăsirea CDR.
În 1998, PNL a fuzionat cu Partidul Alianţa Civică (PAC). În martie 1999, a fost admis în Internaţionala Liberală, iar preşedintele partidului devine vicepreşedinte al Internaţionalei.
 
Cu puţin înainte de alegerile din 2000, PNL se retrage din CDR. La alegerile locale din 2008 s-a clasat pe locul al treilea ca număr de voturi obţinute (cca 19%). În martie 2009, Partidul Naţional Liberal şi-a schimbat conducerea în cadrul unui congres extraordinar. Crin Antonescu a fost ales atunci preşedinte al PNL. Prioritatea noii conduceri a fost constituirea unei alternative politice puternice la guvernul Emil Boc (2) şi la guvernul Ungureanu, percepute drept instrumente ale preşedintelui Traian Băsescu. În 2011, Partidul Naţional Liberal a format alături de Partidul Conservator (PC) Alianţa de Centru Dreapta (ACD).
 
Aceasta şi-a unit mai departe forţele cu Partidul Social Democrat, punându-se astfel bazele Uniunii Social Liberale (USL), proiectul politic al opoziţiei unite. USL a preluat guvernarea României în mai 2012, în urma unei moţiuni de cenzură asupra guvernului Ungureanu, şi a câştigat alegerile parlamentare din decembrie 2012. După alegerile europarlamentare din mai 2014, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat Liberal au decis să nominalizeze un candidat comun pentru alegerile prezidenţiale din 2014, să fuzioneze în viitor şi să devină parte a familiei populare europene.
 
Klaus Iohannis, noul preşedinte al PNL, a devenit candidatul alianţei formate din cele două partide, Alianţa Creştin Liberală (ACL). În 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales preşedinte al României, devenind primul preşedinte liberal din istoria ţării. După câştigarea alegerilor prezidenţiale, PNL şi PDL au fuzionat şi au adoptat un nou statut, copreşedinţi ai noului PNL devenind Alina Gorghiu şi Vasile Blaga. În prezent, PNL este condus, din 2017, de Ludovic Orban.