Primaria ignora propunerea arheologilor de conservare a vechiului Tomis

Lege degeaba

# Zona veche a cetatii Tomisului este lasata in paragina de autoritati * Garaje si case impozante se construiesc peste vestigiile istorice, cu acordul primariei care elibereaza avize si autorizatii de constructie fara sa tina cont de legislatia privind conservarea patrimoniului * Reprezentantii Directiei pentru Cultura se apara si sustin ca ei inainteaza toate cererile de avizare Comisiei de la Directia Judeteana pentru Patrimoniul Cultural National * O alta parte a Cetatii Tomisului, descoperita pe str. Revolutiei este invadata de buruieni si gunoaie

In zona peninsulara a orasului exista monumente si sapaturi decopertate si lasate in paragina, puncte de tip santier in lucru, unele constituind zone de cercetare arheologica care au ajuns in stare deplorabila. Stadiul de fapt reflecta nu numai nepasarea oamenilor care arunca inconstienti gunoaie in stanga si in dreapta peste propria lor istorie, dar si atitudinea institutiilor raspunzatoare.Conform legilor 182/2000, 378/2001, 422/2001, publicate in Monitorul Oficial, autoritatile au datoria de a stopa, prin masuri coercitive lipsa simtului civic si nerusinarea acelora pentru care patrimoniul istoric nu reprezinta o valoare. Si totusi in Constanta legile sunt incalcate vizibil; oricand, oriunde si oricum gasesti edificii construite peste monumente istorice. A-ti construi un garaj deasupra unei basilici sau a unui cartier antic nu pare sa reprezinte vreo problema, pentru ca autoritatile iti elibereaza un aviz.Cine este responsabil?La Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, directorul era plecat in strainatate, iar arheologul responsabil cu zona peninsulara era in concediu medical. Singurul dispus sa vorbeasca a fost dr. Gabriel Custurea, cercetator stiintific gradul I, care ne-a declarat ca descoperiri sunt "multe, si marunte, si mai mari, si mai mici". "In primul rand este Edificiul Roman cu Mozaic ca monument important. Dincolo, sub Ibis, este o basilica episcopala, cartierul de locuinte de la Catedrala; colegii mei au sapat un alt cartier sau o alta bucatica din cartierul ala, dar, din pacate, Inalt Prea Sfantul a facut garaj deasupra... asa ca asta e... Trebuie urgent facut ceva. Suntem oameni, fiinte inzestrate cu ratiune, iar pecetea istorica a Constantei arata deteriorata. Spre exemplu, o sapatura care a fost facuta pe str. Cristea Georgescu a fost lasata in paragina", ne-a mai spus Custurea..Cine este de vina? Cine raspunde de aceste monumente ce se deterioreaza?Dr. Gabriel Custurea continua: "Ar trebui sa fie intretinute de Primarie. Prin lege, muzeele nu mai au in grija decat patrimoniul mobil, adica monede, statui, sape, mape si altele marunte. Monumentele sunt in grija directiilor Ministerului, Directia de Culte, Patrimoniu, directiile din teritoriu si cu obligatia autoritatilor locale de a veghea sa nu se distruga, sa fie bine intretinute. Specialistii sunt la muzee, la directii sunt mai putini. Ca functionar, cunosti legea, dar n-ai materialul dupa care sa lucrezi si atunci din ce sa te faci specialist?"Directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National (DJCCPCN), dr. Virgil Lungu, ne-a declarat ca institutia care ii sanctioneaza pe cei care nu respecta legile de patrimoniu este exact cea pe care o conduce. "Avem o legislatie destul de serioasa, bine pusa la punct. Noi avem o comisie zonala, formata din reprezentantii a cinci judete, care se intalnesc lunar pentru a evalua niste dosare. In momentul in care o persoana cumpara un teren pe care doreste sa construiasca o cladire sau altceva, trebuie sa intocmeasca un dosar pe care il prezinta la noi. Aici se evalueaza acest dosar si se da verdictul. Fie o cercetare arheologica a terenului inaintea inceperii constructiei, fie supravegherea care presupune tinerea sub observare a sapaturilor de catre un arheolog. Iar al treilea verdict este cel favorabil inceperii constructiei. Aceste cercetari sunt facute de institutii de specialitate adica de Muzeul de Istorie si Arheologie si de firma specializata DEPROM. Lucram dupa model occidental. Iar dupa ce proprietarul primeste certificatul de descarcare arheologica, merge la primarie pentru a primi avizele necesare construirii.Din 2004 actionam in forta pentru ca pana atunci s-au mai facut astfel de lucruri, acum nu se mai poate primi niciun aviz fara evaluarea Comisiei de la Directia Judeteana pentru Patrimoniul Cultural National", mai spune Lungu.In ce conditii se poate construi in peninsula?Paradoxal, unii spun una, altii alta. Dr. Gabriel Custurea declara ca in zona peninsulara se fac constructii "in conditiile in care se construieste peste tot... Legea este aceeasi, se face descarcarea de sarcini arheologice, care se face cu noi sau cu un SRL privat, sau daca exista, cu o persoana fizica autorizata. Arheologul nu are niciun mijloc de constrangere. Functionarul de la Directia Judeteana de Patrimoniu Cultural, National si Culte este cel care poate da amenzi pana la 100 de milioane de lei pentru o constructie ilegala, daca nu are descarcare de sarcini. Noi nu putem sa facem nimic..."In acelasi timp, conform declaratiilor lui Virgil Lungu, lucrurile nu sunt atat de simple: "Arheologul, prin raportul de sapatura arheologica pe care o face dupa terminarea sapaturii, certifica descoperirile si arata importanta acestor sapaturi. De asemenea, semnaleaza daca descoperirea va fi cercetata, restaurata sau conservata".Actorii mutiIn perioada 2000 - 2004, in zona Catedralei, peste o bucata de cartier antic a fost construit un garaj de catre proprietarul terenului. O alta parte a cetatii Tomisului, descoperita pe str. Revolutiei din 22 decembrie 1989, este invadata de buruieni si gunoaie. Legislatia prevede luarea de masuri in asemenea situatii. S-a inteles ca Muzeul National de Istorie si Arheologie nu are abilitati judiciare, singura institutie abilitata fiind DJCCPCN. Institutia efectueaza controale periodice, in urma carora ia masuri incepand de la amenda contraventionala pana la amenda penala, iar in cazul distrugerii de patrimoniu se ajunge la alte pedepse prevazute de Codul Penal.Pana acum amenzi s-au dat, s-au trimis in unele cazuri, cum ar fi situatia sapaturilor de pe 22 decembrie 1989, adrese la Ministerul Culturii si Cultelor. Insa, in ultimii ani, starea monumentelor istorice din zona peninsulara este in continua degradare. Inspectorii din cadrul Directiei Judetene de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National sustin ca ei nu poarta responsabilitatea situatiei in care se afla aceste monumente si dau vina pe specialistii Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie. Acestia la randul lor se plang de lipsa de fonduri si spun ca aceasta responsabilitate o au autoritatile locale. ,,Am vrut sa deschidem la Poarta 1 un santier pentru conservarea bailor publice, si nu am reusit. Propunerea noastra era sa participe si Primaria la lucrare. Sa facem un santier al orasului. N-am primit niciun raspuns. Noi am facut o propunere si am ramas cu ea facuta. Ei ar fi trebuit sa finanteze aceste sapaturi arheologice. Daca n-au zis nimic, n-au zis nimic.", a precizat dr. Gabriel Custurea.