Programul Guvernului trebuie indeplinit chiar daca proprietarii de terenuri sunt trasi pe sfoara

Comisia de fond funciar a Prefecturii emite hotarari ce nu pot fi puse in aplicare

O hotarare a Comisiei judetene de fond funciar, emisa pe 22 martie 2004 si semnata de prefectul judetului, Gheorghe Martin, pune sula in coastele comisiilor locale ce se ocupa de aplicarea legilor pamantului # Prefectura a hotarat ca, la nivel local, "se vor intocmi procesele-verbale de punere in posesie si se vor scrie titlurile de proprietate pentru comisiile locale a caror documentatie a fost validata de Comisia judeteana de fond funciar, dar se refuza in mod nejustificat emiterea protocolului de catre ADS Bucuresti" * Sub umbrela birocratiei, fenomen cultivat de oficialitati, mai ales de cele locale, conducerea institutiei ce reprezinta Guvernul in judetul Constanta se poate considera la adapost de orice invinuire privind... ineficienta

Legile fondului funciar, asa cum au fost aplicate prin toate judetele tarii, au creat mari probleme administratiilor si comisiilor locale care s-au ocupat de punerea in aplicare a actelor normative. Pentru majoritatea localitatilor a fost raportata finalizarea retrocedarii terenurilor catre fostii proprietari si au fost emise titlurile ce atesta proprietatea asupra pamantului. Prefectura Constanta a fost printre cele care, in momentul in care Guvernul a solicitat raportul cu privire la stadiul punerii in aplicare a legilor 18/1991 si 1/2000, au raspuns ca operatiunea s-a finalizat in proportie de aproape 100%. Nu ar fi trebuit ca asupra acestor date sa planeze indoiala. Era vorba despre institutia ce reprezinta Guvernul in teritoriu si, deci, datele raportate ar fi trebuit considerate reale. Suspiciunea ia nastere in momentul in care o hotarare a Comisiei judetene de fond funciar, emisa pe 22 martie 2004 si semnata de prefectul judetului, Gheorghe Martin, pune sula in coastele comisiilor locale care se ocupa de aplicarea legilor pamantului. "Se vor intocmi procesele-verbale de punere in posesie si se vor scrie titlurile de proprietate pentru comisiile locale a caror documentatie a fost validata de Comisia judeteana de fond funciar, dar se refuza in mod nejustificat emiterea protocolului de catre ADS Bucuresti", se spune in Hotararea comisiei de specialitate a Prefecturii. Hotararea a avut rolul de a impulsiona activitatea comisiilor locale din Rasova, una dintre localitatile cu mari probleme legate de punerea in aplicare a legilor pamantului, Lipnita, Ostrov, Mircea Voda si Valu lui Traian. De fapt, aceasta este doar fata vazuta a icebergului, aceea care, de fapt, trebuie sa ajunga la ochii si urechile neavizatilor.

Proprietatea trebuie dovedita

Ce a mai ramas de impartit pentru finalizarea aplicarii legilor fondului funciar sunt suprafetele pe care cresc, din belsug in judet, pomi fructiferi si vita de vie. Tocmai de aici apar si disensiunile dintre fostii proprietari si stat, administratorul plantatiilor ce au constituit fostele intreprinderi agricole de stat, transformate, dupa Revolutie, in societati comerciale. Fostii proprietari de terenuri au solicitat sa primeasca suprafetele pe care le-au detinut pe aceleasi amplasamente, cele pe care au fost infiintate plantatiile de pomi fructiferi si vita de vie. Acest lucru nu se poate face, insa, decat dupa incheierea unui protocol de predare-primire, semnat de conducerile Administratiei Domeniilor Statului si cele ale comisiilor locale de fond funciar, adica primarii localitatilor. Un amanunt foarte pretios, stipulat in actele normative, este ignorat de conducerea Prefecturii Constanta ori de cate ori in discutie revine problema retrocedarii terenurilor pe care au fost infiintate plantatii. Fostii proprietari trebuie sa faca dovada cu documente vizavi de amplasamentul terenului, cu schitele aferente, si dovada proprietatii, asa cum este prevazut in Regulamentul de aplicare a legilor 18/1991 si 1/2000, privind fondul funciar. Nimeni nu neaga posibilitatea ca fostii proprietari pot face dovada fostelor proprietati, dar este posibil ca multi dintre cei care au emis pretentii legate de plantatii sa nu fi depus toate documentele necesare retrocedarii. Dar, daca tot au fost emise documentele, conducerea Prefecturii se poate spala pe maini si poate raporta ca a respectat termenul prevazut in Programul de guvernare, chiar daca acesta a expirat pe 30 iunie 2004. Interesant este ca, in cazul in care titlurile au fost inmanate fostilor proprietari, statul poate da in judecata comisiile locale de fond funciar, care au emis documentele, si pe fostii proprietari, care au hartia, dar nu au pamantul. Furia neputincioasa a nedreptatitilor se poate indrepta, in primul rand, asupra primarului, care nu a reusit sa rezolve problema, si apoi asupra statului, care nu vrea sa disponibilizeze suprafetele. Sub umbrela birocratiei, fenomen cultivat de oficialitati, mai ales de cele locale, conducerea institutiei ce reprezinta Guvernul in judetul Constanta se poate considera la adapost de orice invinuire privind... ineficienta. Proprietarii ar trebui sa stie ca statul roman i-ar putea despagubi, si este vorba despre proprietarii care au toate actele in regula, sau le-ar putea acorda, in compensatie, suprafete de teren arabil pe raza altor localitati. Mai trist este ca oamenilor le-a intrat in cap ca s-ar putea imbogati de pe urma viilor si livezilor. Putini stiu, insa, ca pe rolul instantelor sunt zeci de dosare ale locatorilor care, prin privatizarea societatilor formate pe structura fostelor IAS-uri, au pierdut calitatea de actionar. Romanii spun ca, aproape intotdeauna, adevarul este undeva la mijloc. Prefectura incearca sa duca la indeplinire o sarcina trasata de Guvern, iar statul (reprezentat de aceeasi structura) nu vrea sa renunte cu usurinta la terenurile care, mai mult ca sigur, produc venituri insemnate.