Proiect legislativ sortit eşecului?! Indiferenţa sau ranchiuna politică poate afecta turismul de pe litoral (galerie foto)

Propunerea legislativă iniţiată de liberalii constănţeni Gheorghe Dragomir şi Puiu Haşotti continuă să fie susţinută… teoretic. Pe lista celor 105 semnatari, alături de iniţiatori, apar şi alţi nouă parlamentari de Constanţa - deputaţii Mircea Titus Dobre, Radu Babuş, Manuela Mitrea şi senatorul Nicolae Moga de la PSD, deputatul Amet Varol (UDTTMR), deputaţii liberali Mihai Lupu şi Victor Manea, deputatul neafiliat Remus Cernea şi senatorul ALDE Mircea Banias.

Luna trecută, cotidianul ZIUA de Constanţa vă informa că, în pofida numelor care şi-au lăsat „autografele“ pe proiect, deci se presupune că îl susţin, rezultatul votului din Senat a spus tot. În plen, doar 76 de senatori au fost prezenţi, iar proiectul legislativ a fost respins. Din totalul celor şase senatori de Constanţa la şedinţa de plen din 28 octombrie au participat doar doi - Christian Gigi Chiru (independent) şi Marian Vasiliev (fost PPDD actual membru UNPR).

Citeşte şi
O iniţiativă PNL susţinută transpartinic doar pe hârtie
Absenteismul parlamentar dăunează grav proiectelor de votat 

Proiectul respectiv are ca scop completarea art. 32 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului cu un nou alineat, care ar urma să aibă următorul conţinut: „Este interzisă construirea instalaţiilor pentru valorificarea şi eliminarea deşeurilor periculoase şi/sau radioactive la o distanţă mai mică de 20 km faţă de linia de ţărm a Mării Negre, faţă de ariile protejate şi faţă de localităţile urbane“.

Traseu anevoios 

Iniţiativa legislativă şi-a urmat traseul. A ajuns în Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Până în prezent, ea a fost trimisă pentru raport la două comisii: Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic. Rapoartele trebuiau întocmite şi depuse până pe 26 noiembrie. Dar, până acum, pe site-ul Camerei Deputaţilor nu a apărut niciun raport.
 
În prima comisie activează alături de ceilalţi colegi şi deputatul constănţean Radu Babuş (PSD), care deţine şi funcţia de secretar, dar şi social-democratul Liviu Dragnea, nimeni altul decât preşedintele PSD, cel care părea a fi bun prieten al judeţului Constanţa. În cealaltă îi avem pe liberalul tomitan Victor Manea, dar şi pe fostul ministru delegat pentru Ape, rămas în memoria colectivă după ce premierul i s-a adresat cu „fă, Doina“, Adriana Doina Pană (PSD).
 
Între timp, altor două comisii li s-a solicitat aviz. Este vorba despre Comisia pentru industrii şi servicii, în cadrul căreia avem un singur deputat de Constanţa, pe Mihai Tararache (PNL), şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, unde activează deputatul Ibram Iusein (UDTR), dar şi un fost aspirant la un mandat de senator de Constanţa în 2008, pe atunci membru PDL, Daniel Florea, acum deputat de Călăraşi din partea PSD. La Comisia pentru industrii şi servicii, proiectul a primit aviz negativ. În urma dezbaterilor ce au avut loc în Comisia juridică, proiectul a primit aviz favorabil.

Soartă incertă, efecte dezastroase 

După cum se mişcă parlamentarii, este puţin probabil ca propunerea legislativă să ajungă la vot în plenul Camerei Deputaţilor, până la finele anului. Desigur, priorităţile sunt altele, iar sărbătorile se apropie. Mai mult, având în vedere că prieteniile unor politicieni de rang înalt cu foşti sau actuali lideri politici de la malul mării s-au şubrezit între timp, iar dragostea pentru judeţul Constanţa s-a mai estompat mai ales din partea social-democraţilor majoritari în comisiile menţionate, soarta propunerii legislative liberale este incertă. Şi asta în contextul în care proiectul vine să susţină, indirect, turismul de pe litoral, domeniu de activitate care ar putea aduce sume importante la bugetul de stat.
 
Reamintim că demersul celor doi parlamentari PNL de Constanţa are ca principal scop interzicerea, pe viitor, de construcţii gen depozit pentru materiale toxice, cum se preconiza a se realiza la Năvodari, lângă malul mării. Depozitul urma să se întindă pe 150.000 de metri pătraţi, la câţiva kilometri de staţiunea Mamaia şi tabăra de copii din Năvodari. Aici s-ar fi procesat, zilnic, peste 600 de tone de păcură, ulei industrial, azbest, cianuri sau clei, aduse din toată Europa, după cum afirmau autorităţile locale acum câteva luni, când judecătorii de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) obligau Primăria Năvodari să construiască această groapă de deşeuri toxice.