Proiectul Legii Pensiilor, pe înţelesul tuturor! Mai mulţi români vor pierde calitatea de pensionar pentru... indemnizaţie socială (documente)

Proiectul de modificare a legii pensiilor în România a lansat ample dezbateri în mediul social. Asta pentru că există câteva modificări care ridică semne de întrebare cu privire la calitatea de pensionar.
 
O modificare importantă constă în faptul că studiile de masterat şi doctorat vor fi luate în calcul la stabilirea pensiei. De asemenea, proiectul de act normativ reglementează condiţii de reducere, cu şase ani, a vârstei standard de pensionare pentru femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut şi crescut până la vârsta de 16 ani trei copii.
 
Modificarea ce a atras atenţia în cea mai mare măsură este legată de persoanele care nu îndeplinesc toate condiţiile de pensionare, care au o vechime mai mică de 15 ani, ceea înseamnă o pensie infimă. În această situaţie, statul nu va mai acorda diferenţa pentru a atinge valoarea pensiei minime, cetăţeanul român având „oportunitatea” de a alege să primească o indemnizaţie socială în loc de pensie, care ar avea o valoare mai mare. Cu toate acestea, persoanele din categoria respectivă pierd calitatea de pensionar.
 
Proiectul de lege se află în prezent în transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, urmând să treacă prin procesul legislativ pentru a intra în vigoare.
 
Proiectul îşi propune eliminarea inechităţilor dintre beneficiarii sistemului de pensii din România, respectiv atât între genuri, cât şi pentru fiecare tip de gen, precum şi dintre categorii de persoane care au desfăşurat activitatea în aceleaşi condiţii de muncă şi cu un nivel de salarizare relativ similar, indiferent de anul pensionării. Totodată, prin acest proiect este definit pensionarul. Proiectul de lege supus aprobării îşi propune ca sistemul de pensii din România să se fundamenteze pe patru principii de bază.
 
Primul se referă la contributivitate, principiu potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Al doilea este principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public de pensii îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege. Al treilea principiu este cel al egalităţii prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică. Ultimul este principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie.
 
Conform legii propuse, se extinde sfera perioadelor necontributive asimilate stagiilor de cotizare prin valorificarea perioadei de master şi doctorat în plus faţă de studiile universitare la zi, stagiul militar, pensia de invaliditate, concediul medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice. Studiile universitare, master şi doctorat se valorifică la stabilirea drepturilor de pensie doar pe durata normală de studii. Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani.
 
Reglementările referitoare la contractul de asigurare facultativă vizează, printre altele, categoriile de persoane care pot cumpăra vechime în muncă pe o perioada de maximum cinci ani la alegere din perioade diferite, anterioare încheierii contractului, în care nu au desfăşurat activităţi profesionale. Plata se poate face în rate, dar nu mai târziu de un an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, stagiul de cotizare se valorifică proporţional cu suma plătită. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani.

Pensia minimă - cum se va calcula 

Proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora dacă nivelul cuantumului pensei se situează sub nivelul pensiei minime se acordă cuantumul pensiei minime. Pensia minimă reprezintă un prag minim şi se stabileşte în procente, minim şi maxim, din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în funcţie de stagiul de cotizare realizat astfel: procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte un procent pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăşi procentul maxim de 75%.

 
De la data intrării în vigoare a legii, pentru pensionarii cu vechime în muncă cuprinsă între 10-15 ani, cuantumul pensiei minime reprezintă 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime mai mare de 10 ani se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Calitatea de pensionar se dobândeşte de persoanele care dovedesc stagiul minim de cotizare de 15 ani. Începând cu data intrării în vigoare a legii, persoanele care nu îndeplinesc condiţia de stagiu minim de cotizare de 15 ani vor primi o indemnizaţie socială şi fac obiectul unei alte legi.
 
Proiectul de lege reglementează dreptul de opţiune între cuantumul pensiei determinat în funcţie de contributivitate şi indemnizaţia socială. Pensionarii care au stagiul de cotizare mai mic de 15 ani pot opta între pensie şi indemnizaţia socială, cu 3 luni înainte de intrarea în vigoare a legii.

Pensie publică sau indemnizaţie socială 

O noutate este că mulţi pensionari vor fi nevoiţi să aplice pentru indemnizaţia socială în locul pensiei, asta pentru a nu rămâne cu un venit de doar câteva sute de lei. Acest lucru este valabil doar pentru cei care au sub 15 ani cotizare. Dacă vor opta totuşi pentru o pensie, vor primi doar suma pentru care au cotizat, nu şi diferenţa pe care o acordă în prezent statul, care se ridică la suma maximă de 640 de lei. Cei care optează pentru indemnizaţie socială nu vor mai fi consideraţi pensionari, astfel, mai multe beneficii vor fi pierdute odată cu această alegere.
 
„Pensionarii care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare, iar dacă suma rezultată din calcul este sub indemnizaţia socială, pot opta pentru aceasta din urmă. Proiectul de lege reglementează valorificarea, la determinarea cuantumului pensiei a sumelor încasate cu titlul de acord global, sporuri, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte drepturi de natură salarială. În situaţia în care venitul total nu poate fi dovedit, se acordă o majorare a punctajului lunar cu 10%, din oficiu, pentru perioada 1 februarie 1975 - 1 aprilie 2001. Dacă pensionarul prezintă adeverinţe din care reiese un procent mai mare de 10%, se acordă suma rezultată din recalculare”, se arată în expunerea de motive.
 
Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial. Referitor la formula de calcul al pensiilor, proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referinţă. Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţită la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie. Valoarea punctului de referinţă (VPR) va fi de 75 de lei în anul 2021. VPR a fost determinat prin împărţirea valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

Pensionarea anticipată - mamele se pot pensiona mai devreme dacă au trei copii 

Persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv perioade asimilate, se pot pensiona pentru limită de vârstă cu 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. În acest caz, se pot cumula pensia şi salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate. Proiectul de act normativ reglementează condiţii de reducere, cu 6 ani, a vârstei standard de pensionare pentru femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut şi crescut până la vârsta de 16 ani 3 copii. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte un an în plus, pentru fiecare copil. Pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.
 

În secţiunea „Documente” puteţi vizualiza proiectul de lege şi expunerea de motive, ambele fiind publicate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.