PRU, încotro? Liderii de filiale cer convocarea unui congres extraordinar

Multe voci susţin că PRU a dispărut de pe scena politică ca şi cum nu ar fi existat, aşa-zişii comunicatori ai partidului devenind doar comentatori pe tema scandalului unor dezvăluiri care nu au legătură nici cu doctrina, nici cu activitatea partidului. În această situaţie, se pune întrebarea: PRU, încotro?

Preşedinţii organizaţiilor judeţene ale Partidului România Unită (PRU) s-au reunit sâmbătă la sediul central şi au adoptat o moţiune ce reclamă organizarea în cel mai scurt timp a unei şedinţe a Biroului Permanent Naţional (BPN). În cadrul acestui BPN ar trebui să fie convocat un congres extraordinar care să stabilească linia partidului, care, după alegeri, a fost denaturată de anumiţi membri ai partidului importaţi mai ales din alte formaţiuni politice.
 
Situaţia de faţă a Partidului România Unită este cea a unei încremeniri în proiect, recunoaşte şi liderul local al formaţiunii, Dumitru Bădrăgan. „Trebuie să facem o analiză serioasă după rezultatul obţinut la alegerile parlamentare, trebuie convocat un congres şi adoptată o strategie şi o revenire la doctrina iniţială. Avem nevoie de obiective clare dacă vrem să continuăm acest proiect“, a precizat Bădrăgan.
 
Membri mai vechi ai partidului sunt de părere că una dintre erorile care au costat pierderea alegerilor a fost renunţarea la temele naţionaliste (apărarea valorilor majoritare, a drepturilor românilor din Transilvania, a identităţii culturale şi istorice româneşti, euroscepticismul, propunerile Coaliţiei pentru Familie, sprijinirea valorilor creştine şi a BOR, a mesajului justiţiar şi anti-corupţie) şi adoptarea unui parcurs public total contrar ideilor iniţiale, ceea ce a dus la confuzia alegătorilor şi a simpatizanţilor, la critici dure împotriva PRU, la pierderea identităţii doctrinare şi la impostura unui partid care îl are pe Vlad Țepeş ca simbol, dar propovăduieşte corupţia şi iertarea corupţilor.
 
Totodată, este reclamată lipsa de comunicare dintre decidenţi şi filiale. „Liderii judeţeni, precum şi aparatul central al PRU, au aflat de la televizor, pe toată durata campaniei, care sunt temele centrale de campanie, mesajele, direcţiile de acţiune, fără să fie consultaţi, puşi adeseori în situaţia ingrată de a justifica în emisiunile la care participau idei contrare bunului-simţ, contrare înseşi identităţii PRU, despre care nu fuseseră anunţaţi în prealabil şi privitor la adoptarea cărora nu fuseseră chestionaţi nici măcar formal“, se arată într-un comunicat de presă.
 
Liderii judeţeni ai partidului susţin şi faptul că „şi înainte, dar mai ales în perioada alegerilor, PRU nu a funcţionat ca un partid, ci ca o societate comercială, în care activitiştii simpli, dar şi persoanele cu funcţii de răspundere, au fost trataţi ca nişte angajaţi care trebuie să îndeplinească ordine al căror sens şi efect a fost revelat abia după alegeri“.
 
Totodată, şi amnistia penală a fost una dintre marile erori ale campaniei care a trecut, constituind punctul culminant al negării de sine a PRU. „Un partid care a depus în Parlament un proiect de lege al închisorii pe viaţă pentru corupţi a promovat în campanie iertarea corupţilor şi de pedeapsa penală, şi de recuperarea prejudiciilor. A fost ca şi cum Papa de la Roma ar predica Islamul!“, mai susţin preşedinţii filialelor PRU.