Remember. Reportaj de excepţie al TVR 1 „Mafia retrocedărilor la Constanţa“ (video)

Pe data de 10 aprilie, un reportaj TVR 1 privind controversatele retrocedări de la Constanţa a fost postat pe YouTube. Printre cei intervievaţi în materialul Televiziunii Române se numără şi Valentin Gheorghe Ionescu, administratorul firmei Sisteme Internaţionale de Afaceri, şi Radu Mazăre, primarul municipiului Constanţa, ambii inculpaţi în dosarul retrocedărilor de la Constanţa. Reportajul a fost realizat, în anul 2006, de Denisa Anghel, iar producătorul a fost Paul Şoloc. Redăm integral transcriptul reportajului.

„A investit tot. Bani, suflet, energie. A construit mult, dar mai ales a donat. Azi, ignorând descendenţii, un grup de afacerişti versaţi, iau în vizor averea movileştilor.

Fantoma unei moşteniri

1990 - Ivona Movilă, nepoata boierului, porneşte un război de uzură cu autorităţile pentru retrocedarea proprietăţilor. Dar... blocaj pe toată linia. Aşa încât oferta lui Giurgiucanu, care promite să se ocupe de tot contra jumătate din avere, i se pare o idee bună. Şi îi dă procură. Mai târziu, intră pe fir alt personaj influent, Dragoş Săvulescu, fost patron dinamovist.

Înțelegerea dintre interpuși



Reporter: Cum i-aţi cunoscut pe domnii Giurgiucanu şi Săvulescu?

Valentin Ionescu: Sunt oameni de afaceri care se învârt în acelaşi domeniu, respectiv imobiliar, ca şi mine, şi am avut diferite operaţiuni împreună sau diferite încercări de operaţiuni.

Marea găselniţă a ultimilor ani este achiziţionarea de drepturi litigioase. Totul merge uns dacă funcţionează legăturile cu lumea politică. Intrarea lui Valentin Ionescu în grupul celor care au pus ochii pe averea Movilă coincide cu deblocarea dosarului la Primăria Constanţa. Domnia sa nu este însă de acord cu această speculaţie.

Valentin Ionescu: Eu am cumpărat jumate dintr-o creanţă după ce, evident, am verificat actele, după ce a intervenit un contract în formă autentică, verificat de notar, am cumpărat şi am plătit preţul de tranzacţie absolut normal.
Reporter: Aţi putea să ne spuneţi cu cât anume s-a cumpărat?
Valentin Ionescu: Exact nu mai ţin minte, în jur de trei miliarde, ceva de genul ăsta.

Adică mai puţin de 100 de mii de euro. Şi totuşi, în joc sunt terenuri valoroase, centrale sau pe malul mării. O tentaţie pentru oricine. Cheia afacerii stă însă în posibilitatea pe care o dă Legea 10 de a da teren în compensare valorică, dacă cel notificat este ocupat de construcţii. Giurgiucanu ceruse circa 98 de hectare, în numele Ivonei, în Anadalchioi.


Mazăre se explică

Radu Mazăre, primar Constanţa: Notificarea a fost făcută pe 1.140 de hectare, în condiţiile în care suprafaţa totală a municipiului Constanţa este de 12.600 de hectare, ceea ce înseamnă că a revendicat 10% din oraş.

Piaţa Ovidiu. Parcări centrale. Portul Tomis. Sunt toate terenuri atribuite prin compensare. Interesant, Ivona nu ştia însă să aibă prea multe de recuperat la Constanţa. La moartea bunicului au năvălit creditorii.

Radu Mazăre: Ivona notificase numele mai multor moştenitori care îl urmau pe boierul Movilă.

Înregistrare Ivona Movilă: După moartea lui, s-a deschis o succesiune şi creditorii au venit să-şi ceară drepturile, cum era şi normal. Dar creditorii au trebuit onoraţi. Cu ce? Cu «bunurile» copiilor.
Este posibil să fi acoperit parte din creditori.
Voce bărbat: Deci v-a lăsat cu o datorie de un milion şi... jumătate lei aur.

Ivonei, Anadalchioiul îi evoca amintiri urâte legate de asasinarea tatălui ei. Mai mult, fostul inginer şef al cadastrului Constanţa susţine că în Anadalchioi era imposibil să fi avut mai mult de 50 de hectare. Dacă e aşa, ce documente au stat la baza retrocedării?

Înregistrare Ivona Movilă: ... toate actele. Şi am plecat aşa cum eram. Am aterizat într-o colibă «de turci» din chirpici, la marginea oraşului, din Anadalchioi, acolo era câmp, mahala, ce era... Bunica mea şi cu Iulius Movilă stăteau încă în casa din Latină nr. 3.
Şi am în testamentul ei, am de asemenea un buletin oficial din care rezultă că lasă Ministerului de Interne o serie de bunuri, atât ea, cât şi Iulius Movilă, băiatul ei. E greu de înţeles de ce cineva care e la limita existenţei lasă tot ce mai are Ministerului de Interne.

Funeraliile Ivonei Movilă s-au făcut în mare discreție   

Am căutat şi noi Monitorul Oficial din 8 noiembrie ‘48. Apar donaţii de 98 de hectare din Anadalchioi la Academie şi Ministerul Agriculturii. Oricum, moartea Ivonei Movilă a surprins pe toată lumea. Era o persoană energică, vioaie.

Ana Silvestru, vecină: La un moment dat, imediat după ce a decedat ea, a apărut un avocat tinerel, care spunea că ar fi un fel de reprezentant al ei, dar nu am văzut nicio hârtie. A plătit o singură dată, o lună, ce cheltuieli mai avea de plătit aici la bloc şi după aia a dispărut în ceaţă acest tânăr domn. Spunea că el s-a ocupat atunci când a fost în spital, am înţeles că i s-a făcut rău în baie, acasă. Am înţeles că el s-ar fi ocupat la spital de tot.
Reporter: Femeia asta care avea grijă de ea?
Ana Silvestru: Nu femeia! Femeia a dat telefon şi au dus-o la spital, dar la ce spital nu ştiu să vă spun.
Reporter: Ea a murit acasă sau la spital?
Ana Silvestru: La spital. Noi am aflat că s-a prăpădit la două săptămâni după ce a fost şi înmormântată.

Ivona a fost îngropată, aşa cum şi-a dorit, în curtea bisericii ctitorite de bunicul ei. Ceea ce nu ştiau recuperatorii care s-au ocupat de înmormântare era faptul că Ivona avusese o prietenă foarte bună, Sînziana Dragoş, diplomat, care lucrase mult timp în străinătate. Aceasta a vizitat-o cu trei săptămâni înainte de deces.

Testamentul dispărut

Sînziana Dragoş, executor testamentar: Era mai slăbită, dar în deplina posesiune a tuturor facultăţilor mentale.
Reporter: V-a atras atenţia cu ceva deosebit? Care să fi explicat poate lucrurile care aveau să urmeze?
Sînziana Dragoş, executor testamentar: A menţionat că urma să îşi facă nişte analize, să meargă la un alt doctor, la care ar fi mers prin recomandarea unor cunoscuţi sau asociaţi. După aceea, s-a plâns oarecum că nu găseşte dosarul pe care îl avea cu actele pentru locurile de veci ale familiei ei şi era foarte nedumerită, mai ales că în casa ei se făcuse curăţenie de către nu una, ci două femei, lucru care chiar m-a surprins foarte tare. Cunoscând-o de atâţia ani, ea era o tipă foarte boemă şi foarte originală şi rar accepta să vină cineva să-i facă curăţenie. Şi iarăşi mi-a spus că au fost aduse sau recomandate de aceşti prieteni sau asociaţi.

Se pare că Ivona a fost lucrată fin.

Voce femeie: N-a mai găsit nici acte, nici reţete medicale.
Maria Rotaru, vecină: Reţetele erau pe acolo, cum să nu. Şi vreau să spun că nu s-a atins nimeni de hârtiile dumneaei.

E ciudată dispariţia reţetelor medicale, având în vedere că vecinii le văzuseră acolo când trăia Ivona. Cine putea fi interesat de aşa ceva?

Sînziana Dragoş, executor testamentar: Tânărul Dragoş Săvulescu s-a prezentat la mine acasă, în absenţa mea, eu find plecată în străinătate, şi a anunţat-o pe mama mea, în vârstă de 80 de ani, că Ivona a murit şi că a lăsat acest testament, şi că el a deschis succesiunea deja.
Reporter: În ce calitate?
Sînziana Dragoş, executor testamentar: Aceasta e o întrebare pe care mi-o pun şi în ziua de astăzi.

„Curăţenie” în actele familiei Movilă

Surpriza cea mai mare a venit după decesul Ivonei. Cei care au cotrobăit prin lucrurile ei au găsit un testament. Nu le-a picat bine. Ivona a desemnat-o pe prietena ei, Sînziana Dragoş, să fie executor testamentar pentru înfiinţarea unei fundaţii culturale sau de sprijin al oamenilor care vor să îşi caute dreptatea la Strasbourg



Sînziana Dragoş, executor testamentar: Atunci când am revenit şi am acceptat succesiunea, împreună cu doi reprezentanţi ai biroului notarial am mers şi am făcut un inventar.
Reporter: Ai aceluiaşi notar...
Sînziana Dragoş, executor testamentar: Bineînţeles, am mers să facem inventarul obiectelor din casă. Lucru absolut surprinzător este că nu am găsit niciun fel de act, niciun fel de dosar, niciun certificat de naştere, de studii, de deces, de... absolut nimic.

Casa fusese periată. Era o persoană extrem de ordonată, dar nu a mai găsit nici actele de proprietate ale caselor din Sinaia, Predeal, lăsate pentru fundaţie.

Sînziana Dragoş, executor testamentar: Ceea ce ştiu clar că adunase în timp, tot soiul de documente despre familia Movilă, făcuse fotocopii din tot soiul de studii, de cărţi... adunase o mulţime de materiale în vederea elaborării unei monografii a familiei şi aşa mai departe... deci absolut nimic. În timp ce, de exemplu, am găsit o chitanţă prin care mama ei cumpăra o mobilă... deci era un om care păstra.
Reporter: Cine a mai avut cheia de acolo?
S.D.: În tot acest timp, cheia a fost la domnul Dragoş Săvulescu.

Părea că cineva ar fi dorit să o descurajeze, punând-o în faţa unei situaţii foarte complicate: să lupte pentru obţinerea titlurilor pentru care se zbătuse atâţia ani Ivona. Muncă de sisif. Plecând de la ideea că Ivona avea de primit proprietăţi mai mult în Eforie, am căutat să vedem dacă nu sunt cumva şi alţi moştenitori. Am avut o surpriză.

Aurora Dinică: În dosarele Primăriei Eforie sunt o groază de date, loturi şi aşa mai departe cu numele Dan Iarca Movilă. Dar nu s-a dat abolut nimic. Şi această doamnă, Ivona Movilă, eu nu am cunoscut-o, dar ştiu aşa cât de cât...

Ştefania Moldoveanu: De ce la ora actuală fostul primar e arestat? Tot datorită acestor manevre. Păi nu se poate. Şi noi, locuitorii, avem copii, nu putem să luăm un teren.
De ce? Păi de ce? De aceste cercuri de interese personale. Au dictat naşi, fini, cumetri... e un cerc vicios. Până la venirea actualului primar, Primăria Eforie era agenţie imobiliară. Începând de la sfârşitul lui aprilie până la începutul sezonului, maşini, Bucureşti, Ploieşti, îşi făceau schimburi. Toţi au pensiuni, Predeal, Sinaia, ceilalţi, aici. Şi când se ducea şi un amărât, trebuia să dea şpaga mai mare decât valoarea.

Încet, încet, decoperim că un alt descendent al Movileştilor încerca, de mulţi ani, să recupereze ceva din averea familiei. Era violoncelist la Filarmonica din Paris. De patru ani se străduia, venind cel puţin o dată pe lună în ţară. Dar peste tot nu a întâlnit decât obstacole.

Eforie, aceeaşi partitură

Ovidiu Brăiloiu, primar Eforie: Uitaţi-vă, Hotelul Movilă! E aici, peste drum. L-a vândut fostul IHR, ăla l-a vândut la rândul lui, ăla l-a vândut mai departe şi el e revendicat. Şi el, şi parcul şi tot.
Reporter: Şi ce se întâmplă?
Ovidiu Brăiloiu, primar Eforie: Nu se întâmplă nimic. Cine ia taurul de coarne? Că în momentul în care îi spui ăluia că «domnule, ştii, terenul este revendicat», în primul rând nu mai este în patrimoniul meu ca să emit o dispoziţie de retrocedare. Dar patrimoniul al cui ar fi? Păi acum este privat, e al unuia.

Astăzi, parcul este şi el revendicat. Ion Movilă, bunicul, este cel care a adus arborii și i-a plantat. Primarul ne-a mai spus că au dispărut acte din arhivă sau chiar s-au falsificat. S-au vândut terenuri ilegal, deși erau revendicate.

Ovidiu Brăiloiu, primar Eforie: Am găsit anumite cazuri în care un funcționar al Primăriei semna și ca cel care pune în posesie și ca cel care primește. Semna o dată din partea Primăriei și o dată din partea proprietarului, lucru care nu-i deloc legal și nu-i la locul lui. Eu, primarul Brăiloiu, pe o parte semnez că ți-am dat casa și pe o parte pentru primire. Deci e clar că acolo s-a întâmplat ceva.

Toate încercările lui Dan Movilă au eșuat în fața Primăriei Constanța. De fiecare dată s-a izbit de un zid. Dar... surpriză: intră în joc un personaj interesat să-l susțină. Fost colonel de poliție, acționar și el la clubul Dinamo.

Ion Lupașcu: La primăriile din Constanța și Eforie Sud, unde am făcut și eu numeroase completări la notificările făcute de domnul Dan Movilă, nu am primit niciun răspuns. Notificările au fost făcute la timp, completările au fost, de asemenea, făcute la timp, cu număr de înregistrare, cu tot.

La arhive se pătrunde greu. Abia a reușit să facă rost de hărți. Degeaba însă. Terenul era prea atractiv pe malul mării. Așa încât a răsărit o benzinărie construită de Dinu Patriciu. La Primăria Constanța, mii de dosare așteptă un răspuns care nu mai vine. Oamenii ajung să facă acțiuni în instanță ca să primească un răspuns.

Familia Movila nu primeşte nimic

Radu Mazăre: Ea încearcă din 1990 să recupereze ceva, și dispozițiile, după cum vă uitați, au fost date abia în 2004. Este prima bucățică de teren care a revenit în baza încercărilor de recuperare a proprietății din anul 1990. Ce să vă spun? Sunt multe notificări, sunt acte foarte vechi, sunt acte foarte complicate care trebuiesc aduse, sunt identificări topo de făcut, sunt evaluări de făcut pentru terenuri care sunt uriașe, iar numărul de angajați ai Primăriei care lucrează cu așa ceva, și cu asemenea valori, și cu un asemenea risc, pentru că absolut toate notificările și retrocedările pe care le-am dat au fost luate la controlat.

Dănuț Culețu, prefect județul Constanța (n.r. fost prefect): Se tergiversează, după părerea mea, și durează prea mult documentațiile referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, și doi, cred că ceea ce sesizează cetățenii către Prefectură este, dacă vreți, și un comportament neadecvat, pentru că fie nu primesc răspuns, fie nu sunt primiți în audiență, fie dacă sunt primiți în audiență sunt tratați într-un mod cu totul și cu totul neadecvat.

Terenurile din aceste zone au fost atribuite în compensare. Interesant este însă că pe marile suprafețe din oraș apar mereu aceleași nume cu atribuiri. Ca și când întreg orașul ar fi împărțit în niște sfere de influență. Grupul Giurgiucanu e unul dintre ei.

Ion Lupașcu: A avut o comportare foarte ciuată. Domnul primar refuza să mai discute cu Dan Iarca Movilă. Atât primarul Mazăre, cât și directoarea de Patrimoniu au avut o comportare foarte urâtă cu Dan Iarca Movilă. Au zbierat la dânsul, l-au jignit, a fost foarte supărat de modul cum a fost tratat și jignit în Primărie de aceste două persoane.

Dan Movilă a murit neîmpăcat

Doamna Iarca Movilă ne-a confirmat faptul că soțul ei a fost șocat de ceea ce s-a petrecut la Constanța. Are convingerea că moartea i s-a tras de aici. Toată povestea pare să aibă accente personale. Fiind alt descendent al familiei Movilă, probabil trebuia neutralizat, ca să lase liber drumul către recuperarea averii. Practic, o demonstrație de forță.

Ion Lupașcu: În 2001, cu Săvulescu și Giurgiucanu m-am întâlnit la firma lor din strada Primăverii, unde a venit și domnul Iarca Dan Movilă. Aici s-a propus ca, în schimbul unui procent de 20%, oferit de Dan Iarca Movilă, să se ocupe ei de toate moștenirile care au aparținut familiei Movilă.
Reporter: Numai 20% au cerut?
Ion Lupașcu: Numai 20% au cerut. Domnul Dan Movilă nu a fost de acord, în cele din urmă a apelat la domnul Costin Marin, care a preluat aceste responsabilități.

Domnul Costin Marin, fost colonel de poliție și acționar la clubul Dinamo, a recuperat proprietățile familiei Ghica. De altfel, clubul Dinamo pare să fie un nod de interese pentru afacerile imobiliare. De notat, un secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne coordonează și activitatea clubului. Dan Movilă nu a vrut să intre în joc și a pierdut.

Reporter: L-ați văzut vreodată pe Dan Iarca Movilă?
Radu Mazăre: Niciodată. Cu unii dintre ei, notificatori, m-am mai întâlnit, că mă așteaptă prin scările Primăriei, mă mai întâlnesc când merg pe stradă și așa mai departe.
Reporter: Nu a venit la dumneavoastră odată, cu un grup de francezi, pentru o ofertă?
Radu Mazăre: Parcă. Îmi aduc aminte ceva, dar nu mai rețin exact numele, că oferta... ce înseamnă ofertă?

Ion Lupașcu: Francezii au fost informați de către el că deține teren în România, la Constanța, în zona Mării Negre, în Parcul Tăbăcărie, au venit cu ei, au văzut, au mers la Primărie și se așteptau să iasă formele legale pentru vânzarea pământului către acești francezi.
Reporter: În ce an s-a petrecut asta?
Ion Lupașcu: Asta s-a petrecut în anul 2002. Răspunsul, bineînțeles că a fost negativ. Și, într-adevăr că primarul Mazăre s-a ținut de cuvânt. Din toată moșia de 100 de hectare nu i-a retrocedat cel puțin un metru pătrat până în prezent.




Aceasta este scrisoarea prin care domnul Movilă se adresează conducerii unei mari companii franceze care dorea să construiască un centru comercial în Parcul Tăbăcărie. Aici, Iarca Movilă avea și el un teren. Le solicita să nu răspundă ofertei Primăriei, pentru că terenul e notificat. N-a fost să fie. În parc, altcineva demarează lucrările la mall.

Suspiciuni cu privire la moartea Ivonnei

Reporter: Domnia sa a făcut o sesizare la poliție că Ivona nu a murit de moarte bună. Știți ceva?
Ion Lupașcu: Da, mi-a povestit de acest lucru și el mi-a spus mie că pentru recuperarea acestei averi, familia care a preluat toate operațiunile ar fi avut grijă de acest lucru. Dar pentru acest motiv a făcut o sesizare și nu știu mai mult.

Se pare că Dan Iarca Movilă a făcut plângerea sfătuit de o persoană influentă. Oricum, terenurile, în loc să ajungă la cei care le solicitau, au ajuns la cesionarii drepturilor litigioase. Așa se conturează azi cîteva grupuri de interese care sunt gata să pună mâna pe toate terenurile valoroase ale Constanței.

Radu Mazăre: Dacă luăm în calcul că discutăm despre Anadalchioi, care la ora actuală este un cartier ocupat în totalitate și acolo numai pe această filieră de moștenire se ceruseră aproape 100 de hectare, deci tot cartierul, deci trebuia să-i dăm undeva. Și atunci am căutat locurile care nu au avut proprietar înainte și am făcut o oarecare compensare. Oricum, reparația este infimă, vă dați seama, 2.7% din totalul moștenirii.

Terenuri atribuite prin compensare în Mamaia, spații verzi, parcări, baze sportive. Reparație? Pentru cine? Pentru cei care și-au măcinat sănătatea, banii, procese interminabile sau luni de așteptări până au cedat nervos? În niciun caz! De marile retrocedări s-au bucurat, în primul rând, concesionarii.

Cătălin Cucoară, inginer șef OCPI Constața: Deci la nivelul județului Constanța, până în 2003, s-a lucrat pur și simplu după ureche. Oameni care nu știau unde e terenul. Lucrări din birou, fără să se iasă pe teren, de aceea la ora actuală foarte mulți proprietari de terenuri nu-și cunosc unele terenuri. Ba fac tranzacții în sensul ăsta. Gândiți-vă că foarte mulți au ajuns proprietari ai unor terenuri fără să aibă niciun drept. Și, pur și simplu, unii au fost păcăliți, zicându-se că nu mai au terenuri. În acest sens, stau mărturie procesele verbale care s-au întocmit cu ocazia punerii lor în posesie. Acelea nu s-au făcut la teren, cum ar fi fost logic și cum erau prevederile legale.

Afaceri imobiliare de milioane de euro

Zona Pescăriei, Constanța. Aici a fost cândva un golf umplut ulterior cu pământ excavat de la Canalul Dunăre - Marea Neagră. De ani de zile, aici e baza pescarilor sportivi. Acum, au fost anunțați că până în toamnă trebuie să elibereze locul. Terenul din fața barăcilor este deja atribuit.

Cătălin Cucoară, inginer șef OCPI Constanța: În momentul când eu am sesizat că sunt anumite nereguli în ceea ce privește atribuirile de terenuri și mi-a sărit în ochi, ca să zic așa, un singur aspect: terenurile care constituie domeniul public al statului. Mă refer aici la faleză și bucăți de plajă.
Reporter: Ce anume v-a surprins în evoluția situației? Ce a însemnat un semnal de alarmă?
Cătălin Cucoară, inginer șef OCPI Constanța: În momentul în care am sesizat anumite persoane care, consider eu, trebuiau să aibă știință despre acest lucru, toate s-au întors împotriva mea.
Reporter: Ați încercat să săpați, să vedeți, de fapt, în spatele acestei chestiuni ce se afla?
Cătălin Cucoară, inginer șef OCPI Constața: Da, am încercat și am și descoperit.
Reporter: Ce anume?
Cătălin Cucoară, inginer șef OCPI Constața: Afaceri imobiliare de mii, de sute, de milioane de euro.

Afacerea ideală este ca evaluatorul să-ți stabilească o valoare uriașă pentru terenul ce nu poate fi restituit în natură. Pasul doi: Primăria îți dă în compensare valorică terenuri ieftine, deci mai multe, dar bine plasate, Faleză Nord, Mamaia, Portul Tomis. Așa s-a procedat în cazul Anadalchioi. S-a restituit teren, prin trei dispoziții, evaluat la 13 milioane de euro.

Reporter: S-a putut atribui acest teren din Portul Tomis, Faleza? Nu era domeniu public?
Radu Mazăre: În conformitate cu legea, nu contează, și la data respectivă nu conta dacă era sau nu era domeniu public.
Reporter: Aparținea de Primărie?
Radu Mazăre: Categoric. Terenul aparținea Primăriei. Poate să fie domeniu privat sau domeniu public al Primăriei, atenție!

Reporter: Se poate da un teren în compensare pe plajă?
Dănuț Culețu: Pe plajă, nu. Plaja este patrimoniu național și este numai în administrarea Apelor Române, ori nimeni nu poate avea proprietate de plajă.
Reporter: Dar pe un pământ câștigat din mare?
Dănuț Culețu: Ar trebui să vedem situația juridică a acelui teren. Pentru că este foate posibil ca Primăria să fi făcut acte de intabulare a acelui teren. În mod normal, așa ar fi trebuit să fie dacă ei vor să facă dovada proprietăților.

Construcțiile se aproprie încet de plajă. Toată zona suferă transformări. Sunt locuri foarte căutate. Panorame superbe, dar plajele se îngustează. Oare vom avea curând plaje private?

Dănuț Culețu: Plaja înțeleg că ar trebui să fie nisip și nu pământ. Discutăm de nisip. Dacă există pentru anumite construcții, care știu că s-au făcut în zona de nord, s-a excavat și într-o zonă s-a depozitat acest pământ, este foarte posibil ca acel pământ, într-adevăr, să fi făcut obiectul unei asemenea documentații pentru obținerea actelor de proprietate.

Mariana Neghină, agent imobiliar: Deci asta este zona Faleză Nord. Zona bună. Aici odată a fost o plajă. Acum vreo 3-4 ani, când s-au început aceste contrucții. Superbe, de altfel. S-au vândut terenuri scump și se vând încă foarte scump. Și aici terenurile ajung la 1.000 de euro metru pătrat. Sunt loturi mici, de 300-400 cel mult. Ele sunt împărțite. Este frumos, se întinde foarte mult, mergem spre Mamaia deja cu acest cartier frumos de vile, dar a suferit un pic plaja Constanței. Acesta e singurul dezavantaj al nostru: s-a micșorat plaja.
Reporter: Deci aici era nisip?
Mariana Neghină, agent imobiliar: Aici era plajă. Acum e un cartier de case foarte cerut, foarte căutat de constănțeni. Aer, mare, case de vacanță foarte multe și proprietarii sunt din toată țara, nu numai constănțenii noștri... Încep să cred că nu a fost nisip niciodată pe aici. 

Dacă s-ar aplica aceeași rețetă a restituirilor prin compensare pentru toată suprafața notificată de Ivona Movilă, de 1.200 de hectare, afacerea s-ar fi ridicat probabil la astronomica sumă de 10 miliarde de euro. Ar fi fost, într-adevăr, poate cel mai mare tun imobiliar din ultimul deceniu. Cheia stă la evaluatori. În rest, oricum deciziile privind marile retrocedări se iau cu ușile închise.

Cartierul „consilierilor”

Radu Mazăre: Au avut loc licitații pentru fiecare porțiune de oraș și a fost desemnată pe bază de licitație, în conformitate cu legea, firme de evaluare. Sunt mai multe firme de evaluare. Vreo 6-7.

Probabil, nu peste mult timp, pe aici nu va mai circula nimeni. Utilitățile, parțial lipsesc. Dar cine se sinchisește când are o asemenea priveliște? Zona atrage interesele unor persoane influente.

Reporter: Este adevărat că au intrat în posesia unor terenuri toți cosilierii Primăriei, reprezentanți ai Poliției, Gărzii Financiare, Procuraturii și așa mai departe?
Radu Mazăre: Prostii. Vă referiți la Legea 10?
Reporter: Altfel cum au fost atribuite? Văd Faleza Nord, am înțeles că acolo e o zonă așa, foarte selectă.
Radu Mazăre: Acolo a fost o licitație publică, publicată în ziar, controlată de un an jumate de DNA București, care a constatat că tot ce s-a făcut, s-a făcut în conformitate cu legea. Era liber să vină să participe oricine.

În criză de terenuri libere, s-au atribuit loturi ca amenajări deja existente. Spații verzi în fața blocurilor, fântâni arteziene sau chiar loc în alt oraș.

Reporter: S-a atribuit un teren în capătul Mamaiei, care trece în domeniul Năvodariului?
Radu Mazăre: Nu. În actul de proprietate pe care-l avem noi, se întinde peste Năvodari. Deci ceea ce a dat Năvodariul, a dat în mod eronat actul din 1905 de proprietate.

Stere Sponte, director OCPI: Acolo, prin dispoziția primarului municipiului Constanța, a fost retrocedată pe Legea 10, unor persoane, o suprafață de peste 72.000 de metri pătrați. Adică 7,2 hecatre. O parte din acest teren, circa 16.000 de metri pătrați, a depășit hotarul dintre Constanța și Năvodari. 16.000 de metri pătrați erau pe teritoriul orașului Năvoari și, dintr-o eroare, s-a avizat locația respectivă.
Reporter: Se referă la o punere în posesie legat de cazul Movilă?
Stere Sponte: Da. Primăria Năvodari concesionase acest teren pe 49 de ani, îl intabulase, eliberase autorizație de construire și așa mai departe.

Suprapuneri de terenuri

Fostul inginer-șef al cadastrului susține însă că i s-a forțat mâna să avizeze lucrarea și că cel mai indicat era să se desfacă dispoziția primarului prin care s-a atribuit terenul. Ba, afirmă că la ora actuală din dosar lipsește un document care atestă clar suprapunerea.

Stere Sponte: Am atenționat Primăria orașului Năvodari de ceea ce s-a întâmplat, că Primăria habar nu avea. Năvodariul își primește în continuare banii de la concesionar și așa mai departe. Am atenționat și Primăria Constanța. Primăria Năvodari a luat legătura cu Primăria Constanța, urmând să repună situația cum a fost la început și cei 16.878 de metri să fie dați în altă parte la oameni.

Pe bieții oameni nu îi plângem, sunt cesionarii drepturilor litigioase ale lui Ivona, dar trist este cum acest artificiu avocățesc se poate transforma în România într-o armă mortală. Prada, hăituită printre legi și instanțe coclite este ușor de înhățat. Ivona își dorea să facă donații, să reabiliteze numele familiei. A murit însă cu gustul amar al fantomei unei moșteniri.“