Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
00:12 24 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Retrospectivă 2020. Două rânduri de alegeri în pandemia de COVID-19. Constănțenii, vot în carantină, mască obligatorie, strângerea de mână între candidați și alegători a devenit istorie

ro

04 Jan, 2021 00:00 4185 Marime text
  • Cele două rânduri de alegeri au schimbat ierarhia politică în Constanța
  • La 26 februarie 2020, în România era confirmat primul caz de infectare cu noul coronavirus
  • În data de 16 martie 2020 președintele Iohannis semna decretul privind decretarea stării de urgență pe întreg teritoriul României
  • Alegeri amânate. Candidații la alegerile locale au intrat în campanie pe 28 august 2020
  • A fost prima dată în România, când o campanie electorală s-a desfășurat în condiții excepționale
  • Candidații susținuți de PNL au câștigat primăria Constanța și Consiliul Județean
  • Alegerile parlamentare din 6 decembrie au avut cu cea mai mică prezență din istoria post-decembristă
  • Aflați în carantină, constănțenii au fost îndemnați să voteze
  • PNL a câştigat alegerile parlamentare în judeţul Constanţa, urmați de PSD și USR PLUS. Alianţa pentru Unirea Românilor s-a clasat pe locul patru
  • Partidul Mişcarea Populară şi Pro România au ratat intrarea în Parlament
  • Constănțeanul Stelian Ion a devenit ministru al Justiției în noul guvern de după alegeri


Cele două rânduri de alegeri au schimbat ierarhia politică în Constanța, încheind guvernarea PSD și readucând după multă vreme la putere o coaliție de dreapta.
La 26 februarie 2020, în România era confirmat primul caz de infectare cu noul coronavirus, fiind vorba despre un bărbat din care a intrat în contact cu un italian diagnosticat cu coronavirus care vizitase recent România.

În data de 16 martie 2020 președintele Klaus Iohannis semna decretul nr. 195/16.03.2020 privind decretarea stării de urgență pe întreg teritoriul României pentru o perioadă de 30 de zile, care presupunea restrângerea unor drepturi. Inquam

Aceasta a fost prima stare de urgență instaurată în Romania în perioada de după decembrie 1989.
Câteva zile mai târziu, pe 22 martie a fost înregistrat primul deces al unui pacient infectat cu noul coronavirus pe teritoriul României. Era vorba de un pacient în vârstă de 67 de ani.
La 24 martie 2020, președintele Klaus Iohannis a anunțat introducerea unei carantine totale în România. Astfel, cetățenii nu au mai avut voie să iasă din casă decât pentru urgențe, aprovizionare curentă, sau pentru a merge la serviciu.

Persoanele peste 65 de ani nu mai au mai avut voie deloc să iasă din casă. Armata a sprijinit poliția pentru a asigura respectarea măsurilor, iar în cazul persoanelor aflate în carantină sau izolare au fost folosite dispozitive electronice, astfel încât să poată fi controlate.
 

Alegerile locale 2020 amânate

Localele care ar fi trebuit să fie organizate cel mai târziu în luna iunie au fost amânate pentru 27 septembrie.
Candidații la alegerile locale au intrat în campanie pe 28 august 2020. Clasica strângere de mână între candidați și alegători a devenit istorie o dată cu epidemia de covid. Mintigurile electorale au putut fi organizate cu maxim 20 de persoane la interior și 50 la exterior.


A fost prima dată în România, când o campanie electorală s-a desfășurat în condiții excepționale, cu măsuri de distanțare socială și protecție sanitară, stabilite de Guvern.

În urma acestora, potrivit datelor centralizate, la primării, PNL a obținut un procent de 34,58%, PSD-30,34% și Alianța USR-PLUS - 6,58%. Restul partidelor au obținut sub 5%.

Candidatul susținut de PNL a obținut 28,49% din totalul voturilor valabil exprimate, Stelian Ion de la USR – PLUS a primit 24,31%. Primarul PSD al municipiului Constanța s-a situat abia pe locul al treilea la aceste alegeri și a obținut 24,19% din încrederea constănțenilor. Horia Constantinescu, candidatul PPU-SL a obținut 5,04% din numărul de voturi valabil exprimate.





Cine a candidat în 2020 la primăria Constanța:

Victor Cruceru (candidat la Primăria Constanța din partea ALDE)

Claudiu-Iorga Palaz (candidat la Primăria Constanța din partea PMP)
Vergil Chițac (candidat la Primăria Constanța din partea PNL)
Decebal Făgădău (candidat la Primăria Constanța din partea PSD)
Anton-Traian Antoniadis (candidat la Primăria Constanța din partea Uniunea Elenă din România)
Mircea-Titus Dobre (candidat la Primăria Constanța din partea Pro România)
Dan Aionesei (candidat la Primăria Constanța din partea Mișcarea Patrioților Români)
Stelian-Cristian Ion (candidat la Primăria Constanța din partea USR PLUS)
Sorin-Titus Muncaciu (candidat la Primăria Constanța din partea Partidul Neamul Românesc)
Tudorel Chesoi (candidat la Primăria Constanța din partea Alianța Național Țărănistă)
Corina Martin (candidat la Primăria Constanța din partea Partidului Ecologist Român)
Constantin Frățilă (candidat la Primăria Constanța din partea Partidului Liga Organizată a Regiunilor Drepte)
Horia-Miron Constantinescu (candidat la Primăria Constanța din partea Partidul Puterii Umaniste)
George-Andrei Popescu (candidat independent la Primăria Constanța)
Nicoleta Ploscaru (candidat independent la Primăria Constanța)
Aila Reșit (candidat independent la Primăria Constanța)
Marian Vasiliev (candidat independent la Primăria Constanța)

Rezultatele alegerilor locale în județ

PNL, USR-PLUS şi PSD sunt cele trei partide reprezentate în Consiliu Local Municipal Constanţa, ales pentru legislatura 2020-2024
Astfel, conform votului , în condiţiile prezenţei la urne a 44,56% dintre alegători, PNL obţine 10 mandate în noul Consiliului Local Municipal, pe locul al doilea se situează USR-PLUS cu nouă mandate şi pe locul al treilea PSD, care va avea opt consilieri locali.

La Consiliul Județean Constanța, PNL obține 36%, fiind urmat de alianța PSD-ALDE-PNȚCD-ADER, cu 22,8%. Pe locul al treilea, USR cu 15%. Sunt urmate de PMP cu 5,9% și de Pro România cu 5,5%. Celelalte formațiuni politice din Constanța nu au trecut pragul electoral.

Preşedintele noului Consiliu Judeţean Constanţa a fost ales candidatul PNL, Mihai Lupu, iar în CJ au intrat doar patru formaţiuni politice.
Potrivit datelor oficiale prezentate după centralizarea rezultatelor votului de duminică, 27 septembrie, candidatul PNL, Mihai Lupu, a fost declarat ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, cu 37,42% din voturi (101.874 voturi), fiind urmat în ierarhie de reprezentantul alianţei politice PSD - ALDE - PNŢCD - ADER, care a obţinut 25,25% (68.746 de voturi) şi Remus Negoi, de la USR PLUS - 13,52% (36.814 voturi).


 

Alegeri parlamentare 2020, în carantină!

Alegerile parlamentare din 6 decembrie au avut cu cea mai mică prezență din istoria post-decembristă. Atât în campania electorală cât și în ziua votului, masca de protecție a fost obligatorie. La fel și regulile de distanțare. Aflați în carantină, constănțenii au fost chemați să voteze.

Doar aproape 6 milioane din peste 18 milioane cu drept de vot şi-au exprimat opţiunile electorale ceea ce înseamnă o prezenţă de 31,84% la nivel național și 33,24% la nivelul județului Constanța.

Rezultatele finale la nivel național au confirmat că PSD a obţinut cele mai multe voturi, urmat de PNL, USR-PLUS, AUR şi UDMR.
Rezultatele finale pentru alegerile parlamentare la nivel național au arătat astfel:
 

Camera Deputaţilor:

PSD - 28,90%
PNL - 25,19%
USR - PLUS - 15,37%
AUR - 9,8%
UDMR - 5,74%
 

Senat:

PSD - 29,32%
PNL - 25,58%
USR - PLUS - 15,86%
AUR - 9,17%
UDMR - 5,89%


Astfel, PSD a obținut Parlament 47 mandate la Senat şi 110 mandate la Camera Deputaţilor, în timp ce PNL a obţinut 41 la Senat, respectiv 93 la Camera Deputaţilor, potrivit datelor prezentate de Biroul Electoral Central.

Alianţa USR PLUS are 25 de mandate la Senat şi 55 la Camera Deputaţilor, iar Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) - 14 la Senat şi 33 la Camera Deputaţilor.
UDMR a obţinut 9 mandate la Senat şi 21 la Camera Deputaţilor.

Rezultate finale alegeri parlamentare 2020 Constanța

Partidul Naţional Liberal a câştigat alegerile parlamentare în judeţul Constanţa, obţinând cu peste 6.600 de voturi mai mult decât Partidul Social Democrat. Alianţa pentru Unirea Românilor s-a clasat pe locul patru, având mai multe voturi decât Partidul Mişcarea Populară şi Pro România la un loc.

 

Rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților:

PSD: 28,9%
PNL: 25,19%
USRPLUS: 15,37%
AUR: 9,8%
UDMR: 5,74%
PMP: 4,82%
Pro România: 4,09%
PER: 1,12%
PP-USL: 1,1%
România Mare: 0,55%
 

Rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat:

PSD: 29,32%
PNL: 25,58%
USRPLUS: 15,86%
AUR: 9,17%
UDMR: 5,89%
PMP: 4,93%
Pro România: 4,13%
PER: 1,33%
PP-USL: 1,19%
România Mare: 0,65%


Potrivit datelor de la Biroul Electoral, după centralizarea datelor de la cele 559 de secţii de votare din judeţul Constanţa, PNL a obţinut 101.853 de voturi, atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor, PSD - 95.176 de voturi, USR-Plus – 69.760 de voturi, AUR – 54.148 de voturi. Partidul Mişcarea Populară a obţinut 17.484 de voturi, iar Pro România – 12.688 de voturi.
 

Premieră politică la Constanța: soțul - deputat, soția - senatoare

În urma rezultatului votului, mandatele au fost împărțite astfel:
  • PNL  - 4 mandate de deputat și 1 mandat de senator: deputații Bogdan Huțucă, Mircea Banias, Marian Crușoveanu, Bogdan Bola și senatorul Septimiu Bourceanu.
  • PSD  -  3 mandate de deputat și 1 mandat de senator: deputații Marius Horia Țuțuianu, Cristina Dumitrache, Lucian Lungoci și senatorul Felix Stroe.
  • USRPLUS va obține 2 mandate de deputat și 1 mandat de senator: deputații Stelian Ion (USR), Cristina Rizea (PLUS) și senatorul Remus Negoi.
  • AUR va obține 2 mandate de deputat și 2 mandate de senator: deputații Dumitru Viorel Focșa, Dănuț Aelenei și senatorii Edvochia Aelenei și Sorin Cristian Mateescu.

Dopo parlamentare

ProRomânia, un partid care a ieșit din scenă. Înființat în vara lui 2018 de Victor Ponta, partidul care a adunat nemulțumiții față de regimul Dragnea a continuat să existe după locale, dar a ieșit din scenă după alegerile parlamentare.
ALDE, formațiunea lui Călin Popescu Tăriceanu, a ieșit să ea din scenă după alegerile legislative, iar Tăriceanu a fost “trimis” la pensie.
După parlamentare, și soarta PMP este pusă sub semnul întrebării. Este interesant de urmărit dacă viitorul le va creea oportunități pentru supraviețuire. PMP are câțiva zeci de aleși locali și un europarlamentar, pe Traian Băsescu. Din păcate la final de 2020 nu găsiseră încă o cale să se mai facă auziți.
 

Stelian Ion, ministru al Justiției

Constănțeanul Stelian Ion a devenit ministru al Justiției în noul guvern de după alegeri. Este avocat și se află la al doilea mandat de deputat USR.
În primul mandate, s-a remarcat în Parlament în perioada modificărilor aduse legilor justiției de către majoritatea PSD-ALDE.


Potrivit CV-ului său, între 1997 și 2001 a urmat cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, iar între 2002 – 2016 a fost avocat în Baroul Constanţa, fiind specializat în drept penal, drept civil, drept comercial, drept administrativ. A candidat și la Primăria Constanța, dar a pierdut alegerile locale din 27 septembrie 2020.
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii