Se doreşte descurajarea sau încurajarea deplasărilor motorizate individuale? USR Constanţa - „Politica de parcări a municipiului Constanţa, tratată cu superficialitate de Primărie!“ (galerie foto)

USR Constanţa a trimis observaţii referitoare la politica de parcări a municipalităţii, care s-a aflat în dezbatere publică până pe 3 noiembrie 2018. Ei cer autorităţilor să trateze cu maximă seriozitate şi profesionalism această temă şi să organizeze o şedinţă publică după primirea observaţiilor şi a propunerilor, prin care să motiveze adoptarea sau respingerea lor.

„În urma analizei politicii de parcări a municipiului Constanţa în forma prezentată pe pagina web a Primăriei, considerăm că aceasta nu poate fi folosită ca o politică publică. Enumerăm mai jos câteva dintre motive: nu se cunoaşte autorul acestui document; nu există o evaluare a modului în care este operat serviciul în prezent; nu există măsuri specifice oraşului Constanţa; lipsesc obiectivele măsurabile sau „SMART” şi  nu se specifică concret cum anume se vor folosi veniturile din taxele de parcare”, susţin reprezentanţii USR Constanţa.
 
În acest context, ei se întreabă care este adevăratul ţel al acestei politici de parcări? Se doreşte descurajarea sau încurajarea deplasărilor motorizate individuale?
 
Iată adresa trimisă de USR Constanţa Primăriei municipiului Constanţa:
„Subscrisa Uniunea Salvaţi România Filiala Constanţa prin Popescu Cristiana vă aduce la cunoştinţă următoarele observaţii referitoare la politica de parcări a Municipiului Constanţa, aflată în dezbatere publică.
O să începem acest document prin a vă solicita să trataţi cu maxim profesionalism şi interes problema mobilităţii deoarece este o componentă foarte importantă în viaţa municipiului Constanţa care afectează direct economia, imaginea şi atractivitatea oraşului atât pentru locuitori , agenţi economici, cât şi pentru turişti. Prin urmare vă solicităm şi organizarea unei şedinţe publice după recepţionarea şi analizarea observaţiilor şi a propunerilor referitoare la politica de parcări prin care să motivaţi adoptarea sau respingerea lor.
 
Zona Metropolitană Constanţa deţine deja un PMUD aprobat în 2015. Pentru a-l face operaţional acest PMUD are nevoie de Politici- Programe- Proiecte. Politica de parcări împreună cu Politica pentru transportul în comun şi Politica de decongestionare a traficului(politici ce ar trebui realizate) joacă un rol foarte important în mobilitatea urbană durabilă, deoarece ele vor trasa obiective generale şi direcţii specifice pentru rezolvarea problemelor identificate. Aceste politici trebuie realizate în strictă corelare cu viziunea de dezvoltare urbanistică, economică şi turistică a municipiului Constanţa. Cursul firesc al lucrurilor cerea ca aceasta politică de parcări să fie realizată înaintea Regulamentului de parcări aprobat anterior prin HCL.
 
În urma analizei acestui document vă putem comunica că nu poate fi considerat ca fiind o politică publică deoarece: Nu se cunoaşte autorul acestui document. Acest document este realizat superficial şi incomplet, prin urmare revenim la solicitarea de a realiza cu profesionalism aceasta politica de parcări. Dă impresia că este elaborat doar “ca să fie”, nu că îşi propune să rezolve cu adevărat o serie de probleme. Indiferent cine este iniţiatorul acestui proiect, este necesar ca în spatele lui să se regăsească o întreagă echipă de specialişti şi experţi în mobilitate, urbanism, administraţie publică, sociologie.
 
Nu există informaţii despre situaţia existentă. În forma încărcată pe pagina Primăriei, documentul nu conţine nicio informaţie a situaţiei existente. Este datoria autorităţilor să facă aceste dezbateri interesante pentru locuitori pentru a putea obţine şi părerea lor şi totodată pentru a conştientiza problema, deoarece ei vor fi direct afectaţi. Există câteva date ale situaţiei existente în PMUD, însă acestea oricum sunt din anul 2015 şi nu vor avea mulţi răbdarea sau nu vor şti să caute acolo.

 
Prin urmare, este necesară prezentarea în document a datelor precum : numărul de maşini înmatriculate în municipiul Constanţa, nr de navetişti care se deplasează cu autoturismul personal, nr. de studenţi care vin la studii cu maşina personală şi numărul de turişti care vin cu maşina pe litoral; numărul de locuri de parcare publice/private, nr de locuri de parcare care “muşca” din trotuar, pentru că ele îngreunează traficul pietonal şi imaginea oraşului, nr de locuri de parcare în lungul arterelor de circulaţie pentru că ele congestionează traficul auto şi a transportului în comun, pe de locuri de parcare publice şi numărul de locuri de parcare private.
 
Nu există o evaluare a modului în care este operat serviciul în prezent. Şi în momentul de faţă există parcări publice/ private, gratuite/cu taxă. Care este rezultatul managementului de până acum?
 
Nu există o identificare clară a principalelor probleme legate de parcări , nici o zonificare a lor. Fără o evaluare precisă a situaţiei existente şi a principalelor probleme (cuantificate şi localizate) nu se poate crea o politică publică funcţională.
 
Nu există măsuri specifice oraşului Constanţa. Măsurile prezentare sunt extrem de generale, nu există nimic specific. Fiind atât de generale ele pot fi aplicate oricărui oraş din România si totodată prea generale pentru a rezolva cu adevărat problemele specifice. Nu îşi are niciun rost aprobarea documentului în forma actuală ca ulterior să mai fie aprobat un document ce vorbeşte despre prioritizarea acţiunilor viitoare şi unul despre zonificare. Este absolut inutil.
Nu există programe şi proiecte identificate. Există doar câteva reguli, dar nu este clar la ce probleme răspund şi în ce măsură le pot rezolva.

 
Lipsesc obiective măsurabile sau „SMART” care să includă indicatori şi valori (ţinte) pentru monitorizare. Acest lucru este foarte important întrucât implicit ghidul POR PI 4.1 face referire la necesitatea monitorizării politici de parcare, chiar dacă nu dă indicaţii foarte clare despre cum ar trebui structurat un asemenea document.
 
Nu se specifică concret cum anume se vor folosi veniturile din taxele de parcare. Se doreşte realocarea veniturilor din parcare către „zona transport” ceea ce ar putea implica şi lărgirea infrastructurii pentru autovehicule personale. Aceste resurse financiare obţinute din parcare ar trebui să fie în totalitatea transparente, orice utilizator al parcărilor să ştie câţi bani s-au colectat şi pentru ce au fost investiţi. De asemenea, este de dorit ca banii să fie investiţi în proiecte de mobilitate urbană durabilă, piste pentru biciclete, transport public, noi zone pietonale, etc.
 
Nu este identificată necesitatea informării şi conştientizării populaţiei . Toate măsurile punitive care fac parte din politicile de parcare trebuie susţinute de campanii de promovare / educare. Locuitorii oraşelor româneşti încă nu sunt familiarizaţi cu modul de gândire care stă la baza mobilităţii urbane durabile şi a noilor politici de parcare. Ei nu percep de ce parcarea ar trebui tarifată ci din contră, consideră că este vorba de un serviciu gratuit, ba chiar un drept fundamental. Ar fi poate utilă, cel puţin afilierea la „Parking Day”.
 
În document este prezentat un număr de 108.679 autovehicule înmatriculate pe teritoriul municipiului Constanta+ turişti+studenţi+navetişti şi se vehiculează că ar exista un număr de aproximativ de 20 000 de locuri de parcare. Prin urmare probabil există locuri de parcare pentru 1/6 din numărul total de maşini care pot exista pe teritoriul municipiului într-o zi. Celelalte 5/6 nu vor dispărea o dată cu aprobarea noii politici de parcare. Prin urmare oricâte parcări noi s-ar construi, nu vor putea fi suficiente. În plus de asta, un număr mai mare de locuri de parcare încurajează deplasările cu autoturismul personal, deci congestii şi mai mari ale traficului, imposibilitatea funcţionării optime a transportului în comun, dificultatea deplasării autospecialelor pentru intervenţii, etc.
 
În concluzie, este de dorit ca să nu fie încurajată deplasarea motorizată în interiorul oraşului, prin urmare ar trebui să devină o prioritate construirea Hub-urilor(N,S,V) şi Dezvoltarea principiului Park&Ride la marginea oraşului. Bun! Aceasta ar rezolva probabil o alta 1/6 din necesarul locurilor de parcare (navetişti/studenţi/turişti), dar tot rămân 4/6 din totalul maşinilor care nu vor avea locuri de parcare.
 
Din prezentul document s-ar înţelege că se doreşte limitarea deplasărilor motorizate şi încurajarea utilizării transportului în comun, prin urmare nu este foarte clar motivul pentru care se doreşte transformarea construcţiei “fantoma“ de pe strada Lebedei în parcare. Este adevărat că in felul în care arată acum aduce un grav prejudiciu imaginii Portului Turistic şi zonei adiacente Cazinoului, dar ea trebuie fie finalizată şi dată în folosinţă în scop turistic, fie demolată(ambele variante impunând costuri).
 
Este de neconceput ca una din cele mai impunătoare construcţii din zona turistică/istorică a oraşului să fie o parcare şi pentru ca ea nu va arată niciodată cu mult mai bine decât acum fiind folosită ca parcare (vezi parcarea “verde-uscată” de la Spitalul Judeţean şi parcarea nouă din Staţiunea Mamaia) dar şi pentru faptul că se va încuraja deplasarea cu autoturismul personal în zonă.
 
Prin urmare, încurajăm sau descurajăm deplasarea motorizată cu autoturismul personal? Se vorbeşte în document despre limitarea/ descurajarea parcărilor în lungul străzii, dar nu se vorbeşte despre necesitatea desfiinţării urgente a locurilor de parcare de pe trotuar! Nu se poate stimula circulaţia pietonală şi folosirea transportului în comun atâta timp cât nu poţi circula pe trotuare.
 
Primul exemplu relevant în acest sens este Bulevardul Mamaia de la Capitol până la Delfinariu. Ambele trotuare în acest perimetru sunt sugrumate de parcări autorizate, care deservesc clădiri de servicii, rezidenţiale sau turistice ce au obţinut autorizaţii de construire fără locuri de parcare în afara domeniului public. Mai mult decât atât se construieşte în continuare în aceeaşi manieră.
Încurajăm sau descurajăm deplasarea motorizată cu autoturismul personal?
 
Se vorbeşte în PMUD şi SIDU despre Centrum Hub care va avea locuri de parcare în subteran. Ideea unui “Hub” este aceea de a conecta mai multe modalităţi de transport pentru a facilita legătura. La ce foloseşte asta în centru atâta timp cât nu vorbim despre conectarea mai multor tipuri de transport în comun? Încurajăm sau descurajăm deplasarea motorizată cu autoturismul personal în centrul oraşului?
Şi totuşi rămân 4/6 din maşinile care se pun în mişcare zilnic în Constanţa fără locuri de parcare care nu vor dispărea peste noapte şi a căror proprietari vor trebui convinşi să renunţe la ele. Acest lucru nu va fi foarte uşor de realizat şi nici nu se va întâmpla într-o perioadă scurtă de timp. Aceasta politică de parcări trebuie să îşi propună obiective clare şi măsuri de control a realizării acestor obiective, iar concomitent cu politica de parcare trebuie realizata politica pentru transport în comun si de decongestionare a traficului care să răspundă nevoilor de deplasare a locuitorilor, turiştilor, studenţilor şi navestiştilor, astfel încât să fie mai convenabil şi la îndemână să utilizeze transportul în comun decât maşina personală.
 
Prin urmare, vă recomandăm consultarea specialiştilor/experţilor în mobilitate, urbanism, administraţie publica şi sociologie pentru a putea realiza o Politica de Parcări folositoare care să rezolve problema locurilor de parcare din oraş”, se arată în adresa trimisă de USR Constanţa Primăriei municipiului Constanţa.
 
Citeşte şi:
 
350 de maşini la 1.000 de locuitori, tendinţă de creştere „Politica de parcări“ a Primăriei Constanţa, în dezbatere publică. Noi locuri de parcare în afara carosabilului şi parcări supraterane! (galerie foto+documente)