Senatorul (PSD) Ştefan Mihu, despre promisiunea civică adoptată la 24 octombrie 2018 între Consiliile Judeţene Constanţa şi Tulcea
Senatorul (PSD) Ştefan Mihu, despre promisiunea civică adoptată la 24 octombrie 2018 între Consiliile Judeţene
01 Nov, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
1851
Marime text
În şedinţa de ieri a Senatului, senatorul social-democrat Ştefan Mihu a prezentat o declaraţie politică având ca temă Unirea Dobrogei cu România şi actul de promisiune civică adoptat în 24 octombrie 2018 între consiliile judeţene Constanţa şi Tulcea.
„La 24 octombrie 2018 s-a desfăşurat la Constanţa şedinţa comună festivă a Consiliilor Judeţene Constanţa şi Tulcea. Evenimentul a avut o triplă semnificaţie, fiind dedicat atât marcării a 630 de ani de la unirea Dobrogei cu Ţara Românească, sub sceptrul lui Mircea cel Bătrân, şi a Centenarului Marii Uniri de la 1918, cât şi împlinirii, în acest an, a 140 de ani de la revenirea la Patria-Mamă a vechii provincii istorice Dobrogea.
În „Actul de promisiune civică” adoptat cu acest prilej, este reliefată necesitatea conjugării tuturor eforturilor membrilor celor două Consilii Judeţene, cu obiectivul realizării proiectelor necesare pentru dezvoltarea „Regiunii Dobrogea”. Insist pe semnificaţia acestei sintagme - regiunea Dobrogea - cu rădăcinile ei istorice profunde şi atât de apropiate de inima şi sufletul tuturor românilor.
Dincolo de măsurile convenite, în şedinţa comună menţionată, privind îmbunătăţirea substanţială, în plan economic şi social, a condiţiilor oferite cetăţenilor celor două judeţe (între care: investiţiile în infrastructura rutieră a celor două judeţe; construcţia Spitalului regional Constanţa; „modernizarea, reabilitarea infrastructurii şi a serviciilor” oferite de Portul maritim Constanţa; construirea podului suspendat peste Dunăre, în zona Jijila - Brăila; modernizarea Aeroportului Delta Dunării Tulcea, în calitatea ei de unică poartă aeriană cu acces direct spre Rezervaţia Biosferei Delta Dunării), a fost adoptată, în unanimitate, decizia promovării unui vechi brand romanesc. Este vorba de „Dobrogea”/ regiunea Dobrogea şi lansarea sau, dacă vreţi, relansarea acestuia, la nivel naţional şi internaţional, ca un adevărat brand de ţară, cu tot ceea ce semnifică sau ar putea semnifica el în viitor pentru toţi românii şi, evident, pentru locuitorii acestei provincii istorice a ţării.
Am să prezint, pe scurt, elementele definitorii ale brandului dobrogean. Astfel, pe dimensiunea geo-politică şi strategică, Dobrogea se prezintă drept un veritabil avanpost al Alianţei Nord-Atlantice pe flancul ei estic.
În plan economic, prin portul Constanţa, Dobrogea oferă României prima poartă maritimă a ţării şi unul dintre cele mai relevante porturi maritime ale Europei. Din perspectiva infrastructurii de transport, Dobrogea şi Municipiul Constanţa constituie elemente de referinţă atât pentru coridorul de transport pan-european numărul 4 (Nurnberg-Praga-Viena-Bratislava-Budapesta-Arad-Bucuresti-Constanta-Sofia-Salonic-Istanbul), pentru coridorul pan-european numărul 8 / Orient/est european (prin Bucureşti, pe axa rutiera Helsinki, Sankt-Petersburg-Moscova-Kiev-Chisinau-Bucuresti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis/Grecia şi, în egală măsură, pentru coridorul pan-european numărul 7 / Rhin - Dunăre şi pe căile navigabile interioare corespunzătoare fluviilor Main şi Dunăre (în condiţiile în care fluviul Dunărea trece sau este limitrof, pe circa 30% din parcurs, cu teritoriului României).
Pe plan agricol, Dobrogea reprezintă o zonă viticolă relevantă a ţării, care şi-a dobândit o binemeritată faimă pe plan internaţional, prin vestitele podgorii de pe tot cuprinsul ei. Nu în ultimul rând, din punct de vedere energetic, aş sublinia potenţialul enorm, la nivel european şi internaţional, în materie de petrol, gaze şi, de ce nu, din perspectiva energiei eoliene, pe care le oferă Dobrogea şi zona economică exclusiva a României la Marea Neagră!
Am speranţa şi încrederea, totodată, ca Parlamentul României va şti să preia, să valorifice şi să promoveze, la cotele cele mai înalte, pe plan naţional şi internaţional, vechiul şi reînnoitul brand Dobrogea / regiunea Dobrogea, inclusiv prin consacrarea acestei sintagme în perspectiva unei viitoare strategii naţionale de regionalizare a României!”, a precizat senatorul în cadrul declaraţiei politice.
„La 24 octombrie 2018 s-a desfăşurat la Constanţa şedinţa comună festivă a Consiliilor Judeţene Constanţa şi Tulcea. Evenimentul a avut o triplă semnificaţie, fiind dedicat atât marcării a 630 de ani de la unirea Dobrogei cu Ţara Românească, sub sceptrul lui Mircea cel Bătrân, şi a Centenarului Marii Uniri de la 1918, cât şi împlinirii, în acest an, a 140 de ani de la revenirea la Patria-Mamă a vechii provincii istorice Dobrogea.
În „Actul de promisiune civică” adoptat cu acest prilej, este reliefată necesitatea conjugării tuturor eforturilor membrilor celor două Consilii Judeţene, cu obiectivul realizării proiectelor necesare pentru dezvoltarea „Regiunii Dobrogea”. Insist pe semnificaţia acestei sintagme - regiunea Dobrogea - cu rădăcinile ei istorice profunde şi atât de apropiate de inima şi sufletul tuturor românilor.
Dincolo de măsurile convenite, în şedinţa comună menţionată, privind îmbunătăţirea substanţială, în plan economic şi social, a condiţiilor oferite cetăţenilor celor două judeţe (între care: investiţiile în infrastructura rutieră a celor două judeţe; construcţia Spitalului regional Constanţa; „modernizarea, reabilitarea infrastructurii şi a serviciilor” oferite de Portul maritim Constanţa; construirea podului suspendat peste Dunăre, în zona Jijila - Brăila; modernizarea Aeroportului Delta Dunării Tulcea, în calitatea ei de unică poartă aeriană cu acces direct spre Rezervaţia Biosferei Delta Dunării), a fost adoptată, în unanimitate, decizia promovării unui vechi brand romanesc. Este vorba de „Dobrogea”/ regiunea Dobrogea şi lansarea sau, dacă vreţi, relansarea acestuia, la nivel naţional şi internaţional, ca un adevărat brand de ţară, cu tot ceea ce semnifică sau ar putea semnifica el în viitor pentru toţi românii şi, evident, pentru locuitorii acestei provincii istorice a ţării.
Am să prezint, pe scurt, elementele definitorii ale brandului dobrogean. Astfel, pe dimensiunea geo-politică şi strategică, Dobrogea se prezintă drept un veritabil avanpost al Alianţei Nord-Atlantice pe flancul ei estic.
În plan economic, prin portul Constanţa, Dobrogea oferă României prima poartă maritimă a ţării şi unul dintre cele mai relevante porturi maritime ale Europei. Din perspectiva infrastructurii de transport, Dobrogea şi Municipiul Constanţa constituie elemente de referinţă atât pentru coridorul de transport pan-european numărul 4 (Nurnberg-Praga-Viena-Bratislava-Budapesta-Arad-Bucuresti-Constanta-Sofia-Salonic-Istanbul), pentru coridorul pan-european numărul 8 / Orient/est european (prin Bucureşti, pe axa rutiera Helsinki, Sankt-Petersburg-Moscova-Kiev-Chisinau-Bucuresti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis/Grecia şi, în egală măsură, pentru coridorul pan-european numărul 7 / Rhin - Dunăre şi pe căile navigabile interioare corespunzătoare fluviilor Main şi Dunăre (în condiţiile în care fluviul Dunărea trece sau este limitrof, pe circa 30% din parcurs, cu teritoriului României).
Pe plan agricol, Dobrogea reprezintă o zonă viticolă relevantă a ţării, care şi-a dobândit o binemeritată faimă pe plan internaţional, prin vestitele podgorii de pe tot cuprinsul ei. Nu în ultimul rând, din punct de vedere energetic, aş sublinia potenţialul enorm, la nivel european şi internaţional, în materie de petrol, gaze şi, de ce nu, din perspectiva energiei eoliene, pe care le oferă Dobrogea şi zona economică exclusiva a României la Marea Neagră!
Am speranţa şi încrederea, totodată, ca Parlamentul României va şti să preia, să valorifice şi să promoveze, la cotele cele mai înalte, pe plan naţional şi internaţional, vechiul şi reînnoitul brand Dobrogea / regiunea Dobrogea, inclusiv prin consacrarea acestei sintagme în perspectiva unei viitoare strategii naţionale de regionalizare a României!”, a precizat senatorul în cadrul declaraţiei politice.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii