Şi Guvernul Grindeanu pune cruce şoselei de coastă, himera lui Radu Mazăre (document)
Şi Guvernul Grindeanu pune cruce şoselei de coastă, himera lui Radu Mazăre (document)
24 Feb, 2017 00:00
ZIUA de Constanta
4906
Marime text
Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea OUG 202/2002 ce viza gospodărirea integrată a zonei costiere, cu modificările şi completările aduse de Legea 280/2003, ar putea fi întoarsă în comisii, după ce Guvernul Sorin Grindeanu a dat aviz negativ şi a anunţat că nu susţine această iniţiativă (în secţiunea „Documente“, puteţi vizualiza răspunsul Guvernului).
Propunerea legislativă a fost la un pas de a fi votată în Parlament, aceasta regăsindu-se pe ordinea de zi la sfârşitul lunii decembrie, între Crăciun şi Revelion, dar nu a mai fost supusă dezbaterii şi votului din lipsă de timp. Între timp, a venit şi avizul negativ din partea Guvernului.
Legea privind completarea şi modificarea OUG 202/2002 ce viza gospodărirea integrată a zonei costiere, cu modificările şi completările aduse de Legea 280/2003, urma să instituie o excepţie de la interdicţia de construire de noi şosele în banda litorală de 50-150 m, paralelă cu linia ţărmului sau în zonele protejate şi, de asemenea, prin extinderea posibilităţii de realizare sau amenajare de noi construcţii şi instalaţii portuare, faţă de cazurile limitativ prevăzute în actul normativ în discuţie.
Această propunere legislativă datează din 2008, iar printre iniţiatori au fost parlamentarii constănţeni Eduard Martin, Alexandru Mazăre sau răposatul Corneliu Dida ori Cristian Diaconescu (toţi din PSD la acea vreme), Puiu Haşotti, Gheorghe Dragomir (PNL), Laurenţiu Mironescu (PDL) sau Gelil Eserghep (atunci deputat PRM).
Proiectul propunea modificarea art. 35 (1), care, în noua formulă, ar fi avut următorul conţinut: „Autorizarea de construire de noi şosele în banda litorală de 50-150 m paralelă cu linia ţărmului sau în zonele protejate este interzisă, cu excepţia unui drum de-a lungul falezei de nord a municipiului Constanţa, între staţiunea Mamaia şi centrul istoric al municipiului Constanţa, cu avizul Comitetului Naţional al Zonei Costiere“.
Potrivit iniţiatorilor de la acea vreme, proiectul urma să vină „în întâmpinarea intereselor legitime de dezvoltare ale municipiului Constanţa“ şi avea în vedere „voinţa manifestată a cetăţenilor şi a întregii comunităţi locale, dar ar fi benefic şi din alte considerente, precum protecţia mediului prin consolidarea falezei şi stoparea procesului de eroziune“.
Pe data de 2 februarie 2016, la ora 10.24, procedura de achiziţie publică a fost stopată pe portalul achiziţiilor publice (SEAP). Motivul anulării - „Abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului“. La baza acestei decizii a stat dispoziţia cu nr. 198/15.01.2016 a viceprimarului, la acea vreme, a municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, întrucât autoritatea contractantă nu dispune de fonduri în vederea încheierii contractului de achiziţie, în urma rezilierii contractului de finanţare, conform Deciziei nr. 3/13.01.2016 a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Propunerea legislativă a fost la un pas de a fi votată în Parlament, aceasta regăsindu-se pe ordinea de zi la sfârşitul lunii decembrie, între Crăciun şi Revelion, dar nu a mai fost supusă dezbaterii şi votului din lipsă de timp. Între timp, a venit şi avizul negativ din partea Guvernului.
Legea privind completarea şi modificarea OUG 202/2002 ce viza gospodărirea integrată a zonei costiere, cu modificările şi completările aduse de Legea 280/2003, urma să instituie o excepţie de la interdicţia de construire de noi şosele în banda litorală de 50-150 m, paralelă cu linia ţărmului sau în zonele protejate şi, de asemenea, prin extinderea posibilităţii de realizare sau amenajare de noi construcţii şi instalaţii portuare, faţă de cazurile limitativ prevăzute în actul normativ în discuţie.
Această propunere legislativă datează din 2008, iar printre iniţiatori au fost parlamentarii constănţeni Eduard Martin, Alexandru Mazăre sau răposatul Corneliu Dida ori Cristian Diaconescu (toţi din PSD la acea vreme), Puiu Haşotti, Gheorghe Dragomir (PNL), Laurenţiu Mironescu (PDL) sau Gelil Eserghep (atunci deputat PRM).
Proiectul propunea modificarea art. 35 (1), care, în noua formulă, ar fi avut următorul conţinut: „Autorizarea de construire de noi şosele în banda litorală de 50-150 m paralelă cu linia ţărmului sau în zonele protejate este interzisă, cu excepţia unui drum de-a lungul falezei de nord a municipiului Constanţa, între staţiunea Mamaia şi centrul istoric al municipiului Constanţa, cu avizul Comitetului Naţional al Zonei Costiere“.
Potrivit iniţiatorilor de la acea vreme, proiectul urma să vină „în întâmpinarea intereselor legitime de dezvoltare ale municipiului Constanţa“ şi avea în vedere „voinţa manifestată a cetăţenilor şi a întregii comunităţi locale, dar ar fi benefic şi din alte considerente, precum protecţia mediului prin consolidarea falezei şi stoparea procesului de eroziune“.
Anul trecut, Făgădău stopa achiziţia pe SEAP
Măreţului proiect al lui Radu Mazăre, de pe vremea când era primar al Constanţei, menit să amenajeze zona de acces în Portul Turistic Tomis şi Plaja Modern, proiect cunoscut de către constănţeni sub titulatura de „Şoseaua de coastă“, i se pune astfel cruce pentru a doua oară în ultimii doi ani.Pe data de 2 februarie 2016, la ora 10.24, procedura de achiziţie publică a fost stopată pe portalul achiziţiilor publice (SEAP). Motivul anulării - „Abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului“. La baza acestei decizii a stat dispoziţia cu nr. 198/15.01.2016 a viceprimarului, la acea vreme, a municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, întrucât autoritatea contractantă nu dispune de fonduri în vederea încheierii contractului de achiziţie, în urma rezilierii contractului de finanţare, conform Deciziei nr. 3/13.01.2016 a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii