Test de integritate pentru liberali 2016 - cel mai fericit context în care PNL (nu) va face „blat“ cu PSD pentru Primăria Constanţa

Robert Boroianu, co-preşedintele Organizaţiei Municipale a PNL Constanţa, europarlamentarul Ramona Mănescu, Iustin Fabian Roman, consilier în Consiliul Local Constanţa, şi Ovidiu Cupşa, directorul CERONAV. Sunt cele patru nume care s-au vehiculat până acum în PNL Constanţa, în perspectiva alegerilor locale din 2016, pentru Primăria Constanţa. Vergiliu Chiţac, rectorul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“, a făcut, şi el, cu luni în urmă, subiectul unor discuţii printre liberali, dar comandorul a preferat cariera la catedră unei (im)probabile candidaturi politice. Din acest punct de vedere, trebuie menţionat că PNL Constanţa şi-a mai trădat propriii posibili candidaţi, iar aici amintim episodul Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ a României, care, înainte de scrutinul local din 2008, a fost „ademenit“ de liberali pentru a se înscrie în partid, cu promisiunea că va fi desemnat candidat al PNL pentru mandatul de primar al Constanţei. Daraban s-a înscris în PNL, dar liberalii au invocat ulterior efectuarea unor sondaje şi l-au tot dus cu vorba pe acesta. Până atunci când, pentru că PNL nu s-a ţinut de cuvânt (nici nu intenţiona să o facă), Daraban a demisionat din partid, iar liberalii au scos în faţă un candidat despre care TOT partidul ştia că nu are nicio şansă în competiţia cu Radu Mazăre: Victor Manea, actual deputat de Constanţa, personaj politic lipsit de charismă, de anvergură şi de notorietate. Aşadar, în locul lui Daraban, care era unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai lui Mazăre, partidul a „pariat“ pe un candidat fără şanse reale în alegeri (dovadă stă, şi astăzi, jenantul rezultat obţinut de Victor Manea), pe post de „figurant“ în lupta cu Mazăre.

Despre puterea seducţiei

Revenind la prezent, liberalii nu au nici până acum, cu doar un an şi două luni înainte de proximele alegeri locale, un candidat pentru Primăria Constanţa. Au, în schimb, o paletă destul de largă de aspiranţi la calitatea de candidat. Ceea ce, previzibil, dă naştere la tot soiul de ipoteze, de scenarii şi, mai ales, la intoxicări. Acestea din urmă sunt „brodate“ tocmai din cauza faptului că PNL Constanţa nu şi-a desemnat până la momentul actual candidatul, orice amânare nefăcând decât rău partidului.

Robert Boroianu şi-a anunţat, recent, intenţia de a intra în cursa internă a partidului pentru Primăria Constanţa în contextul unei şedinţe PNL. A doua zi, poate nu foarte inspirat, a făcut acest anunţ pe Facebook, cu doar o oră înaintea conferinţei pe care Alina Gorghiu, copreşedintele PNL, a susţinut-o la Constanţa. De vrut, Robert Boroianu vrea. Rămâne de văzut dacă va putea, căci în afara tinerilor liberali din Constanţa şi a câtorva nume care îl susţin - îi amintim aici pe deputatul Gheorghe Dragomir, pe consilierii locali Ana Marcu şi Radu Matei, şi pe Septimiu Bourceanu, secretarul general al PNL Constanţa -, surse din interiorul partidului susţin că membrii vechi nu prea cred în această posibilă candidatură. De altfel, aceştia nici nu fac mari eforturi pentru a-l sprijini pe Boroianu. Se merge, se pare, pe ideea că proaspătul copreşedinte al organizaţiei trebuie să-şi cucerească întâi propriul partid şi abia apoi electoratul constănţean.

Cui îi e frică de Ramona Mănescu?

În zilele din urmă s-a vehiculat un „blat“ al PNL cu PSD, în ideea în care Ramona Mănescu ar câştiga Primăria Constanţa, iar PSD-ului i-ar reveni Consiliul Judeţean. Cel mai probabil, un „blat“ al celor două partide n-ar surprinde prea multă lume, căci liberalii au deja o tradiţie în acest sens. Ar fi, o dată, candidatura mai mult de formă a lui Victor Manea, mai sus menţionată, apoi, susţinerea lui Mircea Geoană la alegerile prezidenţiale din 2009, de către liberali, şi, nu în ultimul rând, „dulcea“ convieţuire cu social-democraţii, în timpul guvernării USL.

Momentul de graţie de la prezidenţialele din 2009 a fost cel care i-a permis senatorului Puiu Haşotti, într-o inedită declaraţie politică, să se pupe cu Nicuşor Constantinescu. Dar nu oriunde, ci pe Tropaeum Traiani. Momentul este inegalabil în istoria convieţuirii politice postdecembriste, mai ales pentru un judeţ cum este Constanţa, unde, la nivel declarativ, toţi se dispreţuiesc între ei, dar, dacă politica o cere, se respectă brusc, în virtutea funcţiilor, a diverselor interese obscure şi a scorurilor electorale.

Cu toate că există premisele unei trădări marca PNL-PSD, de ce şi-ar dori Ramona Mănescu Primăria Constanţa? Teoretic, liberala nu are absolut niciun motiv să îşi îngroape la Constanţa cariera de politician european. Apoi, poziţia financiară a familiei sale (Ramona Mănescu este soţia lui Rareş Mănescu, acesta din urmă cunoscut drept unul dintre marii finanţişti ai PNL) i-ar permite să aspire pentru funcţii mai înalte, mai grele. E greu de crezut că europarlamentarul va veni cu toată familia în oraşul său natal, atâta vreme cât unul dintre copiii săi studiază deja la Bruxelles.
Pe de altă parte, surse din PNL susţin că ar fi fost efectuate nişte sondaje din care reiese că electoratul constănţean rămâne încă unul misogin, o femeie neavând prea multe şanse în cursa pentru Primăria Constanţa. Cu toate acestea, Ramona Mănescu va fi inclusă totuşi în sondajele partidului. Ce nu trebuie omis este că, în discuţiile cu apropiaţii, europarlamentarul mărturiseşte că această candidatură nu este o miză pentru ea, nu şi-o doreşte. De altfel, nici în conferinţa de presă susţinută, recent, la Constanţa, Mănescu nu a lăsat impresia - în pofida declaraţiilor uşor stângace şi foarte diplomatice - că vrea să candideze.

Sigur că, în perspectiva acestui presupus blat, o candidatură a viceprimarului Decebal Făgădău din partea PSD pare cumva ideală. Fiindcă, scârbiţi de posibilitatea unei înţelegeri între cele două partide, constănţenii care s-ar simţi din nou trădaţi de liberali, l-ar vedea pe Făgădău, omul lui Mazăre, ca pe un candidat venit pe un cal alb.

Pentru conformitate, trebuie totuşi menţionat că, la Constanţa, PNL şi PSD nu au avut, în timpul guvernării USL, un acord scris. La fel de adevărat este că, la nivel judeţean, în timpul aceleiaşi guvernări, liberalii au avut doar de pierdut la nivel de funcţii, fiind mereu cu mulţi paşi în urma social-democraţilor, care au luat tot ce era mai bun.

2016, momentul adevărului

Alegerile locale din 2016 reprezintă cel mai prielnic moment pentru liberali pentru a nu negocia nimic. Nici pentru Primăria, nici pentru Consiliul Judeţean Constanţa. Fiindcă niciodată ca acum echipa PSD nu a înregistrat atât de multe înfrângeri: Radu Mazăre, primarul municipiului Constanţa, se află în arest preventiv, el fiind cercetat de procurorii DNA pentru „săvârşirea infracţiunilor de luare de mită (trei infracţiuni), abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, conflict de interese (două infracţiuni)“, Nicuşor Constantinescu se află în arest la domiciliu şi este suspendat din funcţia de preşedinte al CJC, iar Sorin Strutinsky, aşa-numita eminenţă cenuşie a echipei, este, de asemenea, arestat în două dosare.
De ce ar mai avea nevoie liberalii pentru a intra într-o competiţie reală? De câte impulsuri din partea electoratului? Teoretic, în acest moment, PNL Constanţa are toate premisele să ducă o campanie bună, chiar foarte bună, la proximele alegeri locale. Totodată, teoretic, are şansele de a avea un candidat bun. Chiar dacă nu va fi cel mai bun dintre liberali, ar putea fi un candidat perfectibil.

2016 este momentul adevărului pentru PNL Constanţa. De care parte va juca partidul? De cea a PSD Constanţa, dezicându-se şi de preşedintele Klaus Iohannis, sau de partea electoratului constănţean?