Ursul păcălit de vulpe Cum a votat Constanţa la alegerile din 2012 şi ce s-a ales de votul său

La alegerile locale şi generale din 2012, constănţenii şi-au ales consilierii locali şi judeţeni, primarii, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, dar şi 20 de parlamentari în 14 colegii uninominale. La mai bine de doi ani de la acele alegeri, votul constănţenilor nu se mai suprapune însă fidel peste realitate, căci unii dintre cei aleşi prin vot direct au dezertat din partidele pe listele cărora au candidat. Astfel, o parte dintre aceştia au trecut de la dreapta la stânga politică, în vreme ce unii au făcut pasul către o aşa-numită independenţă politică.

De la dreapta la stânga

Spre deosebire de momentul 2012, unii dintre aleşii locali din judeţul Constanţa nu mai sunt membri ai partidelor din partea cărora au candidat. Este vorba despre primarul comunei Adamclisi, Anton Burcea, care a părăsit PDL-ul în favoarea PSD-ului, despre fostul liberal Gheorghe Alexa, primar în localitatea Cogealac, care s-a înscris în UNPR, dar şi despre Nicolae Anghel care, după numeroase ameninţări, a părăsit „barca“ democrat-liberală pentru a rămâne independent.

S-a întâmplat însă şi invers, în sensul în care un primar independent a ales carnetul de membru de partid. Este cazul lui Cristian Radu, primarul municipiului Mangalia care, în luna decembrie a anului trecut, s-a înscris în PNL. Mai nou, Radu este şi liderul PNL Mangalia. Amintim că, la alegerile locale din vara lui 2012, fostul şef al Gărzii Financiare Constanţa a candidat la mandatul de primar al celei mai importante localităţi din sudul litoralului cu sprijinul PNL şi, ulterior, dat fiind faptul că alegerile s-au repetat, cu cel al USL.

De menţionat este că primarii Anton Burcea, Gheorghe Alexa şi Nicolae Anghel au schimbat tabăra în „perioada de graţie“ a ordonanţei lui Liviu Dragnea, care a permis traseismul politic. De asemenea, la nivelul judeţului Constanţa, în acea perioadă s-au înscris în PSD aproximativ 30 de consilieri locali.

„Inexistenţii“ din Consiliul Local Constanţa

Nici în Consiliul Local Municipal (CLM) Constanţa configuraţia politică nu mai arată la fel cum arăta în urma votului de la cele mai recente alegeri locale.
Astfel, PP-DD a rămas cu un singur consilier din trei, câţi a avut iniţial, şi anume Dede Perodin. Gabriel Candindatu şi Valentin Surghie au devenit, în luna octombrie a anului trecut, la PSD.

La fel a procedat şi Valeriu Ene, fost consilier local UNPR. Toţi trei au profitat de ordonanţa care a permis traseismul politic, fără a-şi pierde însă mandatul. În prezent, UNPR are un singur consilier în CLM Constanţa, în persoana lui Vasile Roşu.

Chiar dacă nu au schimbat partidul, cei trei liberali din Consiliul Local Constanţa - Ana Marcu, Radu Matei şi Virgul Lixandru - nu mai votează acum la unison cu social-democraţii ci, din contră, fac opoziţie. Asta pentru că alianţa USL este de domeniul trecutului.

Permutările din CJC

„Seisme“ politice s-au înregistrat şi în Consiliul Judeţean Constanţa. După destrămarea USL, liberalii încearcă să facă opoziţie PSD-ului. E drept, mult mai timid decât o fac colegii lor din Consiliul Local Constanţa.

Tot în perioada în care s-a aplicat ordonanţa vice-premierului Dragnea, trei dintre consilierii judeţeni constănţeni au migrat: Ion Radu, de la PP-DD, a făcut pasul către PSD, iar doi democrat-liberali, Ionuţ Fîntână şi Florian Constantin, au devenit independenţi. Nu este însă vorba despre o independenţă curată, căci aceştia votează în continuare, în cazul tuturor proiectelor de hotărâre, întocmai ca foştii lor colegi de partid.

Trebuie amintiţi, în acest context, şi demisionarii din CJC: fosta democrat-liberală Corina Gheorghe, care se înscrisese la un moment dat în PMP, şi liberalul Dumitru Bedivan care, din motive personale, a renunţat la mandatul de consilier judeţean.


Social-democraţii Radu Babuş şi Mircea Titus Dobre au fost înlocuiţi în Consiliul Judeţean pentru că, la doar câteva luni de la alegerile locale din 2012, cei doi au devenit deputaţi PSD de Constanţa.

Consecvenţă... zero

Cele mai multe „reconvertiri“ politice s-au înregistrat însă în rândul parlamentarilor de Constanţa.

Mihai Tararache, deputat în Colegiul 1, a câştigat mandatul de parlamentar din partea PP-DD, prin redistribuire. El a demisionat însă din partidul lui Dan Diaconescu la doar şase luni de la debutul actualei legislaturi, motivându-şi gestul prin faptul că între el şi PP-DD nu ar fi existat niciun moment o colaborare politică, ci doar una parlamentară. De atunci şi până la momentul actual, Tararache a avut mai multe discuţii atât cu PNL Constanţa
(participând la mai multe evenimente ale liberalilor constănţeni, inclusiv în campania pentru alegerile europarlamentare din mai 2014), cât şi cu PLR-ul lui Tăriceanu. Niciuna dintre acestea nu s-a concretizat până acum, astfel că Mihai Tararache e în continuare deputat independent.

Din PP-DD au plecat şi deputatul Colegiului 3, Andrei Răzvan Condurăţeanu, şi senatorul Marian Vasiliev. Ambii au ales UNPR-ul. Spre deosebire însă de Vasiliev, care susţine că nu intenţionează să părăsească partidul lui Gabriel Oprea, Andrei Răzvan Condurăţeanu este deja cu un picior în mişcarea pusă la cale de foştii pesedişti Mircea Geoană şi Marian Vanghelie.

Un alt deputat de Constanţa care nu a rămas în relaţii cu formaţiunea politică din partea căreia a candidat este Remus Cernea. În decembrie 2012, el a devenit parlamentar constănţean având susţinerea USL, în calitate de membru al Partidului Verde. În primăvara lui 2013 însă, USL Constanţa s-a dezis de Remus Cernea, după ce deputatul a avut mai multe divergenţe de opinie cu social-democraţii şi cu Radu Mazăre, preşedintele PSD Constanţa. Cernea este în prezent deputat independent şi îşi face rar simţită prezenţa la Constanţa.


Nu în cele din urmă, amintim situaţia lui Florin Gheorghe, deputat al Colegiului 9 prin redistribuire. Iniţial, deputat PDL. În urmă cu exact un an, Gheorghe demisionează din PDL şi devine membru PMP. Timp de câteva luni, a condus Organizaţia Municipală a PMP Constanţa. În septembrie 2014, Florin Gheorghe părăseşte PMP-ul şi se înscrie în UNPR. Aşadar, face pasul politic de la presupusa dreaptă a politicii româneşti spre la fel de presupusa stângă.
Privind retrospectiv, între ce a votat judeţul Constanţa în contextul alegerilor locale şi al celor parlamentare din 2012 şi ce are acum există câteva diferenţe. Notabile, e drept, dar nu suficiente pentru a reaşeza puzzle-ul politic de la malul mării.