Ziua Imnului - prilej de „parada" pentru esalonul II (galerie foto)

Ca în fiecare an, platoul din faţa Instituţiei Prefectului a fost locul ales de autorităţi pentru ceremonia care marchează Ziua Imnului Naţional al României. Numai că fastul şi interesul de odinioară n-au mai existat, şi nu din cauza crizei economice.

Cu excepţia câtorva directori coordonatori ai unor instituţii publice deconcentrate şi a unui singur consul - cel al Chinei, nimeni nu s-a sinchisit să participe la eveniment. Reprezentanţii armatei au fost cei mai numeroşi, chiar dacă adjuncţii şi locţiitorii celor mari au rezistat în soare la ceremonial. Deşi sunt în vacanţă, n-am văzut nici urmă de parlamentari, de lideri politici. Nici instituţiile statului n-au fost reprezentate de şefi. Din partea Prefecturii a participat subprefectul Mircea Iustian, Primăria Constanţa a fost reprezentată de viceprimarul Decebal Făgădău, iar din partea Consiliului Judeţean n-am zărit pe nimeni. De altfel, şi unele deconcentrate au apelat la directorii coordonatori adjuncţi pentru a răspunde convocării. Aşa se explică prezenţa Danielei Neagu (Inspectoratul Teritorial de Muncă) sau a lui Cătălin Grasa (Direcţia de Sănătate Publică).

În rest, câţiva constănţeni aflaţi, întâmplător, prin zonă se uitau, curioşi, să afle ce se petrece acolo. „A venit Băsescu?", „ce zi este?" sau „se fac pregătiri că vine mâine Băsescu?", au fost doar câteva din întrebările pe care unii trecători le rosteau. Mai nimeni nu ştia că e Ziua Imnului Naţional. Unii chiar dacă ar fi răspuns „prezent" au aflat târziu despre organizarea ceremoniei. Aspectul ne-a fost confirmat de un reprezentat al uneia dintre asociaţiile de revoluţionari din Constanţa, care, cu câtva timp înainte de începerea manifestării, primise vizita unui angajat al Prefecturii, care-i aducea invitaţia, şi asta în contextul în care asociaţia respectivă are sediul peste drum de Instituţia Prefectului.

Imn cu „versuri avântate"

Manifestările au început la ora anunţată, iar cei prezenţi au scăpat rapid. După ce s-a trecut peste faza înălţării drapelului, probabil din dorinţa de a nu ţine prea mult lumea în soare, am ascultat un discurs plictisitor, susţinut de subprefectul Iustian, din care am reţinut doar că „Andrei Mureşan a compus versurile avântate ale poemului «Un răsunet» (...), pus imediat pe note de Anton Pan". Apoi, am avut parte de un scurt program artistic, susţinut de o fanfară militară, care a început cu interpretarea Imnului regal. Aceste etape fiind trecute, oficialităţile prezente pe platou au asistat la defilarea gărzii şi, răsuflând uşurate, s-au îndreptat spre birourile lor răcoroase.

De la „Trei culori" la „Deşteaptă-te române!"

Simbolistica naţională şi rolul jucat în momentele- cheie ale istoriei româneşti - Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial şi Revoluţia din Decembrie 1989 - au făcut ca opţiunea noului regim democratic de la Bucureşti să se îndrepte, după 1989, către creaţia lui Andrei Mureşanu şi Anton Pann. Tot atunci, ziua de 29 iulie a fost desemnată, în 1998, Ziua Imnului Naţional al României - „Deşteaptă-te, române!", simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848. Pe 29 iulie 1848, „Deşteaptă-te, române!" a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Interzis de regimurile totalitare timp de aproape o jumătate de secol, „Deşteaptă-te, române!" a fost ales, după Revoluţia din Decembrie 1989, imnul naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991. În varianta prescurtată, imnul este intitulat „Deşteaptă-te române!" şi conţine patru strofe, selectate din cele 11 strofe ale poeziei „Un răsunet", al cărei autor este poetul Andrei Mureşanu. Compozitorul părţii muzicale este Anton Pann.