Rechizitoriu Trimitere în judecată Nicuşor Daniel Constantinescu / Adrian George Gâmbuţeanu - DNA Bucureşti (partea 2)

6. Cererea (....) înregistrată la Consiliul Judeţean Constanţa sub nr. (….), pentru emiterea unui certificat de urbanism în vederea construirii a 14 generatoare eoliene în extravilanul com. Ciocârlia, jud. Constanţa (f. 135-150, vol. VII); întrucât această cerere nu a fost soluţionată, persoana vătămată a solicitat instanţei de judecată obligarea preşedintelui CJ Constanţa la emiterea certificatului, cerere admisă prin sentinţa civilă nr. 1012/30.05.2008 a Tribunalului Constanţa în dosarul nr. (…), definitivă şi irevocabilă prin dec. civ. nr. (….) a Curţii de Apel Constanţa (f. 147-148, vol. VII). În cazul acestei cereri, la data de 23.01.2014 (deci cu o întârziere de circa 6 ani) a fost emis certificatul de urbanism cu numărul (….) (f. 149-150, vol. VII). 
Încercări de executare silită: În vederea executării acestor hotărâri, s-a constituit dosarul de executare silită nr. (…) al BEJ (....); prin s.c. (…..) în dosarul nr. (….)(f. 23-29, vol. XX), Judecătoria Constanţa a admis contestaţia la executare şi a anulat executarea ce face obiectul dosarului de executare silită nr. (…) al BEJ (....), apreciind că s-a împlinit termenul de prescripţie a executării silite. Prin d.c. nr. (….), pronunţată de Tribunalul Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. (..) instanţa a menţinut s.c. (….) în dosarul nr. (….). În motivarea acestei decizii, instanţa a arătat că „hotărârile pronunţate în materie de contencios administrativ sunt executorii de drept, interpretare ce corespunde scopului urmărit de legiuitor prin edictarea dispoziţiilor din capitolul 3 al legii, executarea imediată a unei hotărâri irevocabile de către administraţie permiţând realizarea cerinţei de celeritate jurisdicţională în faza de executare, etapă procesuală inclusă în noţiunea de proces în sensul art. 6 din CEDO”. Prin urmare, „ (…) sentinţa civilă nr. (….) pronunţată de Tribunalul Constanţa nu conţine dispoziţii ce se pot executa silit potrivit art. 3732 alin. 1 C.proc.civ., ci sunt executorii de drept (…)”.
 
7. Cererea (....)  înregistrată la Consiliul Judeţean Constanţa sub nr. (…), pentru prelungirea autorizaţiei de construire nr. (….), emisă de Primăria Vulturu, la care de asemenea Consiliul Judeţean Constanţa nu a răspuns până în prezent (f. 146-155, vol. VIII). 
Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la sediul Consiliului Judeţean Constanţa a fost identificat documentul prin care se prelungeşte această autorizaţie de construire, având semnăturile secretarului (....) şi arhitectului şef (....), mai puţin semnătura inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel (f. 40, vol. XIII).
 
 8. Cererea (....) şi (....) înregistrată la Consiliul Judeţean Constanţa sub nr. (….), pentru emiterea unui certificat de urbanism în vederea construirii a 5 centrale eoliene în extravilanul com. Mihai Viteazu, jud. Constanţa (f. 2-16, vol. VIII); întrucât această cerere nu a fost soluţionată, persoana vătămată a solicitat instanţei de judecată obligarea preşedintelui CJ Constanţa la emiterea certificatului, cerere admisă prin sentinţa civilă nr. (….) a Tribunalului Constanţa în dosarul nr. (….), definitivă şi irevocabilă prin dec. civ. nr. (….) a Curţii de Apel Constanţa (f. 14-16, vol. VIII). În cazul acestei cereri, la data de 23.01.2014 (deci cu o întârziere de circa 6 ani) a fost emis certificatul de urbanism cu numărul (…) (f. 79-80, vol. VIII). 
Încercări de executare silită: În vederea punerii în executare a acestor hotărâri judecătoreşti, s-a constituit dosarul execuţional nr. (….) al BEJ (....). Prin sentinţa civilă nr. (….), pronunţată de
Judecătoria Constanţa în dosarul nr. ((….)(f. 33-34, vol. XX), a fost admisă în parte contestaţia la executare formulată de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, doar în ceea ce priveşte valoarea cheltuielilor de executare supuse analizei, reprezentate de onorariul de executare şi a onorariului de avocat. Această sentinţă a rămas definitivă prin d.c. nr. (….), pronunţată de Tribunalul Constanţa – Secţia de contencios – administrativ şi fiscal în dosarul nr. (….)* (f. 30-31, vol. XX). 
 
9 Certificatul de urbanism nr. (…..) pentru construirea unei capacităţi energetice eoliene în extravilanul comunei Ciocârlia, jud. Constanţa (f. 17-30, vol. VIII). Cererea de prelungire a valabilităţii formulată de (....) a fost înregistrată la Consiliul Judeţean Constanţa sub nr. (…), fără a fi soluţionată însă până în prezent. 
Prin adresa nr. (…), Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a comunicat I.P.J. Constanţa faptul că nu a prelungit valabilitatea certificatelor de urbanism nr. (….) (acest din urmă certificat este menţionat mai jos) deoarece „(…) nu au fost arătate cauzele care au dus la nerespectarea termenului de valabilitate ale acestora, nu s-a făcut dovada îndeplinirii măcar parţiale a condiţiilor din certificatele de urbanism emise iniţial, fapt ce a condus la neacordarea prelungirii valabilităţii certificatelor de urbanism” (f.27, vol. IX). Dispoziţiile legale nu prevăd, însă, o astfel de obligaţie din partea
solicitantului1; totodată, inculpatul nu a indicat de ce nu a comunicat părţii vătămate elementele care lipsesc de la cererea sa, astfel cum prevede art. 7 alin. 3 din Legea nr. 50/1991, sau refuzul motivat privind prelungirea cererii.
1  Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism este reglementată de disp. art. 36 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, aprobate prin Ordinul 1430/2005 (dispoziţii menţinute de art. 40 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, aprobate prin Ordinul 839/2009) potrivit cărora:
    (1) Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism se poate face numai de către emitent, la cererea titularului formulată cu cel puţin 15 zile înaintea expirării acestuia, pentru o perioadă de timp de maximum 12 luni, după care, în mod obligatoriu, se emite un nou certificat de urbanism.

    (2) Pentru prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism se completează şi se depune la emitent o cerere-tip (potrivit formularului-model F.7) însoţită de certificatul de urbanism emis, în original.
    (3) O dată cu depunerea cererii de prelungire a valabilităţii certificatului de urbanism, solicitantul va face dovada achitării taxei de prelungire a acesteia.
 
10. Certificatul de urbanism nr. (….) pentru construirea unei capacităţi energetice eoliene în extravilanul comunei Mihai Viteazu, jud. Constanţa (f. 31-39, vol. VIII). Cererea de prelungire a valabilităţii formulată de (....) a fost înregistrată la Consiliul Judeţean Constanţa sub nr. (….), fără a fi soluţionată însă până în prezent. 
 
11. Certificatul de urbanism nr. (…..) pentru amplasarea unui stâlp susţinere pentru echipamente de măsurare condiţii climatice în vederea  construirii unei capacităţi energetice eoliene în extravilanul comunei Fântânele, jud. Constanţa (f. 40-53, vol. VIII). Cererea de prelungire a valabilităţii formulată de (....) a fost înregistrată la
Consiliul Judeţean Constanţa sub nr. (….); întrucât această cerere nu a fost soluţionată, persoana vătămată a solicitat instanţei de judecată obligarea preşedintelui CJ Constanţa la prelungirea certificatului, cerere admisă prin sentinţa civilă nr. (….) a Tribunalului Constanţa în dos. nr. (….), definitivă şi irevocabilă prin dec. civ. (….)a Curţii de Apel Constanţa, Secţia Comercială, Maritimă, Fluvială, Contencios Administrativ şi Fiscal. În cazul acestei cereri, la data de 23.01.2014 (deci cu o întârziere de circa 5 ani) a fost emis certificatul de urbanism cu numărul (….)(f. 52-53, vol. VIII). Prin această hotărâre judecătorească a fost obligat pârâtul (ca de altfel şi în cazul celorlalte hotărâri judecătoreşti la care se face referire în prezenta) la prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism sub sancţiunea plăţii unei penalităţi în cuantum de 20% din salariul minim pe economie, pe fiecare zi de întârziere, în cazul neconformării. 
Încercări de executare silită: Ceea ce atrage atenţia în acest caz sunt numeroasele demersuri efectuate de persoana vătămată care, văzând că preşedintele Consiliului Judeţean nu îi prelungeşte certificatul de urbanism, a încercat să execute silit această hotărâre, inclusiv sub aspectul acestor penalităţi (f. 210-277, vol. VIII). Astfel, s-a adresat BEJ (....) pentru executarea silită a titlului executoriu; executorul judecătoresc, în cadrul procedurii de executare silită, a emis o somaţie către preşedintele Consiliului Judeţean în vederea îndeplinirii obligaţiei de a face. Întrucât acesta a refuzat în continuare, persoana vătămată a solicitat organelor fiscale locale executarea penalităţilor la care preşedintele Consiliului Judeţean fusese obligat.
AFP Constanţa a refuzat executarea silită a acestor amenzi civile, fie pe motivul că nu este competentă, fie pe motivul că nu i-a fost comunicată hotărârea judecătoreasca; ulterior s-a dovedit că îi fusese comunicată (f. 224, vol. VIII) În continuare, persoana vătămată a solicitat sprijinul instituţiilor de control asupra organelor fiscale locale – Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – care fie au declinat pe cale administrativă petiţiile chiar organelor fiscale locale, fie au sugerat că persoana vătămată trebuie să parcurgă un nou ciclu procesual prin care instanţa să constate în mod neechivoc că preşedintele nu şi-a respectat obligaţiile impuse anterior de instanţă prin s.c. (….), abia în acel moment putând fi executate silit amenzile civile.  Între timp, persoana vătămată a purtat o corespondenţă stufoasă cu Ministerul Justiţiei, explicând situaţia şi solicitând un punct de vedere cu privire la ceea ce ar putea face; această corespondenţă a continuat inclusiv cu memorii adresate preşedintelui României şi primului ministru,  toate aceste demersuri fiind fără efect. 

Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la sediul Consiliului Judeţean Constanţa, a fost identificat documentul prin care se prelungeşte acest certificat de urbanism, având semnăturile secretarului (....) şi arhitectului şef (....), mai puţin semnătura inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel (f. 32, vol. XIII).
 
Declaraţii de martori
(….)
 
Declaraţiile inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel
(….)
Încadrarea juridică:
Prin inacţiunile mai sus descrise, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa şi-a încălcat atribuţiile de serviciu, fiind vorba despre o nesoluţionare în termen legal a cererilor formulate de persoanele vătămate, astfel cum este definită prin art. 2 lit. h) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 potrivit căruia „nesoluţionare în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen”. Totodată, au fost încălcate şi următoarele prevederi legale:
- Art. 6 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii potrivit căruia „Certificatul de urbanism se emite de autorităţile prevăzute la art. 4, (respectiv, în cazul de faţă, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa – n.n.), abilitate să autorizeze lucrările de construcţii, şi se eliberează solicitantului în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, menţionându-se în mod obligatoriu scopul emiterii acestuia.”
- Art. 7 alin. 1 şi din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii potrivit căruia „Autorizaţia
 
de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază şi a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentaţiei(…)”
- Art. 7 alin. 3 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii potrivit căruia „În situaţia depunerii unei documentaţii tehnice incomplete, acest lucru se notifică în scris solicitantului, în termen de 5 zile de la data înregistrării, cu menţionarea elementelor necesare în vederea completării acesteia.”
 
Având în vedere că preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Constantinescu Nicuşor Daniel, nu a respectat dispoziţiile legale care îl obligau la soluţionarea cererilor formulate de persoanele vătămate, respectiv să procedeze la emiterea, respectiv prelungirea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiei de construire, se constată că acesta nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu care includ respectarea legii, astfel că s-a realizat elementul material al laturii obiective al infracţiunii de abuz în serviciu în cazul fiecărui refuz de emitere/prelungire a certificatelor de urbanism solicitate de societăţile (….) sau de (....).
Urmarea imediată constă în vătămarea intereselor legale ale acestor persoane care, pe de o parte, nu şi-au putut dezvolta proiectele pentru care solicitau emiterea acestor certificate, activitatea lor fiind grav perturbată, iar, pe de altă parte, au suferit importante pagube materiale.
Cu privire la încadrarea juridică a faptelor comise de inculpat, având în vedere că există o succesiune de legi aplicabile în timp, este necesară identificarea legii mai favorabile.
Un prim pas este verificarea îndeplinirea condiţiilor de incriminare prevăzute de ambele texte, urmând ca apoi, în funcţie de pedeapsă, să se stabilească dispoziţiile mai favorabile:
Astfel, se constată că abuzul în serviciu este o infracţiune incriminată de ambele legi, prin dispoziţiile art. 246 din vechiul Cod penal şi, respectiv, art.  297 din noul Cod penal. Singura diferenţă între cele două texte este cea referitoare la urmarea imediată – în timp ce art. 246 din vechiul Cod penal prevede că urmarea imediată este vătămarea intereselor legale ale unei persoane, art. 297 din noul Cod penal lărgeşte sfera urmărilor imediate la pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Întrucât prin refuzul emiterii actelor solicitate au fost vătămate interesele părţilor vătămate de a dezvolta afaceri în domeniul energiei eoliene, interese protejate de Legea nr. 50/1991, se constată că s-a realizat urmarea imediată prevăzută de ambele texte legale. 
În al doilea rând, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de cele două texte, se constată că legea mai favorabilă este vechiul Cod penal.
În consecinţă, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel a săvârşit douăsprezece infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 Cp (Codul penal din 1969) cu aplic. art.
5 Cp (noul Cod penal), corespunzătoare fiecărui refuz de emitere/prelungire a certificatelor de urbanism şi a autorizaţiei de construire, astfel cum se arată la punctele 1-11 mai sus descrise; în cazul prezentat la punctul 8, respectiv în cazul cererii (....) şi (....) înregistrată la Consiliul Judeţean Constanţa sub nr. (….) pentru emiterea unui certificat de urbanism în vederea construirii a 5 centrale eoliene în extravilanul com. Mihai Viteazu, jud. Constanţa, se constată că sunt săvârşite două infracţiuni de abuz în serviciu, în concurs ideal, întrucât prin refuzul emiterii certificatului de urbanism au fost vătămate interesele legale a două persoane vătămate, respectiv cele două societăţi.
Toate aceste infracţiuni au caracter continuu, atât obligaţia legală de a soluţiona cererile persoanelor vătămate, cât şi refuzul preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Constantinescu Nicuşor Daniel, de a proceda în acest sens manifestat prin inacţiune fiind permanente; în cazurile prezentate la punctele 6, 8, 11 infracţiunile s-au epuizat la data de 23.01.2014, când au fost emise certificatele de urbanism solicitate; în celelalte cazuri infracţiunile sunt săvârşite în continuare.
 
- Având în vedere că preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Constantinescu Nicuşor Daniel, nu a respectat dispoziţiile hotărârilor judecătoreşti care îl obligau să procedeze la emiterea, respectiv prelungirea certificatelor de urbanism, se constată că acesta nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu care includ respectarea hotărârilor
 
judecătoreşti, astfel că s-a realizat elementul material al laturii obiective al infracţiunii de abuz în serviciu în cazul fiecărui refuz de executare a hotărârilor judecătoreşti prin care a fost obligat la emiterea/prelungirea certificatelor de urbanism solicitate de societăţile (….) sau de (....).
 
Urmarea imediată constă în vătămarea intereselor legale ale acestor persoane care, pe de o parte, nu şi-au putut dezvolta proiectele pentru care solicitau emiterea acestor certificate, activitatea lor fiind grav perturbată, iar, pe de altă parte, au suferit importante pagube materiale.
În consecinţă, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel a săvârşit nouă infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 Cp (Codul penal din 1969) cu aplic. art. 5 Cp (noul Cod penal)2, corespunzătoare fiecărui refuz de executare a hotărârilor judecătoreşti prin care a fost obligat la emiterea/prelungirea certificatelor de urbanism, astfel cum se arată la punctele 1-6, 8, 11 mai sus descrise; în cazul prezentat la punctul 8, respectiv în cazul refuzului punerii în executare a hotărârii judecătoreşti prin care preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a fost obligat la emiterea certificatului de urbanism în favoarea celor două societăţi, (....) şi (....) (sentinţa civilă nr. (…) a Tribunalului Constanţa dată în dosarul nr. (….), definitivă şi irevocabilă prin dec. civ. Nr(….) a Curţii de Apel Constanţa), se constată că au fost săvârşite două infracţiuni de abuz în serviciu, în concurs ideal, întrucât prin inacţiunea inculpatului –
2 Pentru identificarea legii mai favorabile sunt valabile aceleaşi consideraţii mai sus expuse 
respectiv refuzul emiterii certificatului de urbanism – au fost vătămate interesele legale a două persoane vătămate, respectiv cele două societăţi.
Şi în cazul refuzului de a pune în executare hotărârile judecătoreşti, infracţiunile de abuz în serviciu au caracter continuu, pentru aceleaşi considerente cu cele de mai sus.
 
Corecta încadrare juridică a faptelor inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel este de abuz în serviciu, astfel cum se arată mai sus. În cauză nu este vorba despre săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 24 lit. d) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii3 sau art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ4, întrucât acestea sunt infracţiuni de pericol; or, în prezenţa producerii urmărilor prevăzute de lege (respectiv vătămarea intereselor legale ale unei persoane, astfel cum se arată în art. 246 din vechiul Cod penal), fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu – infracţiune de rezultat. Caracterul subsidiar al abuzului în serviciu funcţionează doar în situaţia în care aceeaşi faptă (inclusiv urmările ei) este prevăzută ca infracţiune şi de un alt text. Or, în cauză, între infracţiunea de abuz în serviciu şi infracţiunile prev. de art. 24 lit. d)
3 Art. 24 - (1) Constituie infracţiuni următoarele: (…)    d) refuzul emiterii certificatului de urbanism.
4 Neexecutarea din motive imputabile sau nerespectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţate de instanţa de contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la data aplicării amenzii prevăzute la alin. (2), constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 2.500 lei la 10.000 lei.
din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii5 şi art. 24 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ există diferenţe privind urmarea imediată, ultimele fiind, astfel cum se arată şi mai sus, infracţiuni de pericol.
5 Art. 24 - (1) Constituie infracţiuni următoarele: (…)    d) refuzul emiterii certificatului de urbanism.
 
În cauză nu s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave pentru următoarele motive:
La data de 22.04.2014, (....) a depus la dosarul cauzei (f. 130-140, vol. II) o estimare extrajudiciară a consecinţelor suferite ca urmare refuzului emiterii certificatelor de urbanism necesare dezvoltării parcului eolian de la Ciocârlia, document realizat de (….). În acest document se concluzionează că venitul nerealizat de (....) ca urmare a nedezvoltării acestui proiect este de 195,94 milioane lei, iar bugetul de stat a pierdut posibilitatea de a încasa suma de 20,63 milioane lei, reprezentând taxe şi impozite pe care această societate le-ar fi datorat în cazul dezvoltării afacerii.
Aşadar, aceste sume reprezintă câştigul nerealizat ca urmare a nedezvoltării parcului eolian de la Ciocârlia. Se constată că, în lanţul cauzal, între refuzul emiterii/prelungirii certificatelor de urbanism şi câştigurile nerealizate se interpune un alt eveniment cu un anumit grad de incertitudine, respectiv desfăşurarea în bune condiţii a afacerii.
Din aceste considerente, deşi aceste sume trebuie avute în vedere în soluţionarea laturii civile, din punct de vedere al laturii penale nu pot constitui urmarea imediată a infracţiunii de abuz în serviciu. Astfel, urmarea imediată reprezintă „rezultatul nemijlocit al acţiunii sau inacţiunii şi nu un rezultat mijlocit, îndepărtat”6; or, în cazul de faţă, urmarea imediată a infracţiunii a fost imposibilitatea dezvoltării afacerii eoliene. Calculele estimative făcute de  (….), cuprinzând venituri totale nerealizate în perioada martie 2009-martie 2014, reprezintă o consecinţă a nedezvoltării parcului eolian – aşadar reprezintă o consecinţă mijlocită de realizarea proiectului eolian, afacere care, dacă s-ar fi desfăşurat în condiţiile reţinute ca premisă, ar fi adus veniturile reţinute.
6 C. Mitrache, Drept penal român – Partea generală, Bucureşti, 1995, pag. 90
Având în vedere aceste aspecte, întrucât veniturile nerealizate nu sunt o consecinţă directă a faptei inculpatului, ci o consecinţă mijlocită de dezvoltarea în condiţii optime a afacerii eoliene de la Ciocârlia, pe o durată de 5 ani, cuantumul acestora nu a fost avut în vedere la stabilirea încadrării juridice a faptei.
 
Latura civilă
(....), prin reprezentant legal (….), a precizat că se constituie parte civilă în cadrul procesului penal (f. 8, 81, 122, 139, vol. VII, f. 6, 44, vol. VIII), 
(....), prin reprezentant legal (….), a precizat că se constituie parte civilă în cadrul procesului penal (f. 99, vol. VII, f. 6, vol. VIII).
(....) nu a precizat dacă se constituie parte civilă în cadrul procesului penal pentru refuzul de prelungire a certificatelor nr. 113 şi 114/2007.
 
Date cu privire la constituirea prezentei cauze
La data de 04.04.2012, (....) a formulat o plângere penală (f. 1-8, vol. VII) prin care solicita efectuarea de cercetări faţă de preşedintele CJ Constanţa care a refuzat prelungirea valabilităţii certificatelor de urbanism nr. (….). Cauza astfel formată a fost înregistrată în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie sub numărul 124/P/2012. Ulterior, la această cauză au fost conexate dosarele nr. (….) ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, având ca obiect alte plângeri cu obiect similar formulate de părţile vătămate (f. 89-94, vol. VII).
În acelaşi timp, la data de 03.04.2012, (....) a formulat o plângere penală cu acelaşi conţinut, respectiv prin care solicita efectuarea de cercetări faţă de preşedintele CJ Constanţa care a refuzat prelungirea valabilităţii certificatelor de urbanism nr. 229/207 şi 362/2008, pe care a adresat-o Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa, unde a fost înregistrată sub numărul 71/P/2012. Prin ordonanţa cu acelaşi număr din data de 12.09.2012 (f. 32-36, vol. X) s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Constantinescu Nicuşor Daniel pentru abuz în serviciu şi disjungerea şi declinarea cauzei nou formate în favoarea Parchetului de pe lângă
Judecătoria Constanţa pentru a continua cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de neglijenţă în serviciu.
Această soluţie a fost desfiinţată de instanţă (f. 132-135, vol. X).
Ulterior, prin referatul din data de 26.09.2013, aprobat la data de 01.10.2013, s-a dispus preluarea de către Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a cauzei înregistrate la Serviciul Teritorial Constanţa sub numărul (…) şi reunirea cu dosarul nr. 124/P/2012 (f. 71-74, vol. VII).
 
La data de 01.11.2012, Curtea de Conturi a formulat o plângere penală (f. 156-162, vol. III) prin care a solicitat efectuarea de cercetări faţă de Gâmbuţeanu Adrian George, care, în calitate de director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa (RAJDP Constanţa), a refuzat în mod repetat punerea la dispoziţia auditorilor publici externi ai Camerei de Conturi Constanţa a documentelor şi informaţiilor solicitate potrivit legii, obstrucţionând, astfel, efectuarea controlului de către Curtea de Conturi la această Regie.
Cauza a fost înregistrată în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub numărul (…), iar prin ordonanţa cu acelaşi număr din data de 15.10.2013 s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde a fost înregistrată sub numărul (….).
Prin rezoluţia din data de 30.10.2013 (f. 18-19, vol. III) s-a dispus reunirea acestei cauze cu dosarul nr. 124/P/2012, înregistrat deja în
cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, având ca obiect plângerile formulate de societăţile reprezentate de (....) prin care se solicita efectuarea de cercetări faţă de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa sub aspectul săvârşirii mai multor infracţiuni de abuz în serviciu constând în refuzul emiterii/prelungirii unor certificate de urbanism.
Ulterior, prin ordonanţa din data de 10.03.2014 (f. 360-362, vol I), s-a dispus reunirea dosarelor înregistrate sub cu numărul 124/P/2012 la Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupţie şi numărul (….) la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, având în vedere că aceste dosare aveau acelaşi obiect. Din actele aflate la acest din urmă dosar a rezultat că prin rezoluţia cu nr. (….) din data de 02.04.2012 (f. 227, vol. XI) a Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Constantinescu Nicuşor Daniel; această soluţie a fost, de asemenea, infirmată de instanţă (f. 221-224, vol. XI).
 
Acte procesuale efectuate
Prin ordonanţele din date de 03.02.2014, 12.03.2014 şi 18.03.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale, extinderea urmăririi penale şi schimbarea încadrării juridice reţinute în cauză (f. 1-23, vol. I), reţinându-se că există indicii privind săvârşirea următoarelor infracţiuni:
- trei infracţiuni de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 (modif. prin Legea nr. 187/2012) rap. la art. 297 Cp (noul Cod penal) cu aplic. art. 33 lit. a Cp (Cod penal 1969) şi art. 5 Cp (noul Cod penal) şi trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 alin. 1 Cp (noul Cod penal) rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (modif. prin Legea nr. 187/2012) rap. la art. 297 Cp (noul Cod penal) cu aplic. art. 33 lit. a Cp (Cod penal 1969) şi art. 5 Cp (noul Cod penal) constând în refuzul de a pune la dispoziţia Curţii de Conturi a documentelor solicitate în anii 2011, 2012 şi 2013.
- douăsprezece infracţiuni de abuz în serviciu prev. de art. art. 246 Cp (Codul penal din 1969) cu aplic. art. 5 Cp (noul Cod penal), constând în refuzul preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa de a emite/prelungi certificate de urbanism şi autorizaţia de construire şi nouă infracţiuni de abuz în serviciu prev. de art. 246 Cp (Codul penal din 1969) cu aplic. art. 5 Cp (noul Cod penal), constând în refuzul preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa de a pune în executare hotărârile instanţelor de judecată prin care a fost obligat să emită/prelungească certificate de urbanism, toate cu aplic. art. 33 lit. a   Cp (Codul penal din 1969).
Prin Ordonanţa din 18.03.2014, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de CONSTANTINESCU NICUŞOR DANIEL şi GÂMBUŢEANU ADRIAN GEORGE. (f 24-36, vol. I)
Prin Ordonanţa din data de 20.03.2014, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii CONSTANTINESCU
NICOŞOR DANIEL şi GÂMBUŢEANU ADRIAN GEORGE (f. 37-49, vol. I)
Prin Ordonanţele din data de 19.03.2014, s-a dispus reţinerea pentru o perioadă de 24 de ore a celor doi inculpaţi (f. 97-109, 122-128, vol. I).
La data de 20.03.2014, dosarul a fost trimis Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă a celor doi inculpaţi. (f. 130-150, vol. I)
Prin Încheierea din data de 20.03.2014, dosar nr. 9620/3/2014, Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală a admis în parte propunerea formulată şi a dispus luarea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 20.03.2014, faţă de inculpatul GÂMBUŢEANU ADRIAN GEORGE şi a dispus luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpatul CONSTANTINESCU NICUŞOR DANIEL.
Prin Încheierea nr. (….), dosar nr. (….), Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală a admis contestaţia formulată de inculpatul GÂMBUŢEANU ADRIAN GEORGE împotriva Încheierii din data de 20.03.2014, dosar nr. (….), a Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală şi a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului GÂMBUŢEANU ADRIAN GEORGE; a menţinut celelalte dispoziţii ale încheierii atacate.
În cauză au fost încuviinţate mai multe percheziţii domiciliare, al căror rezultat a fost ataşat la dosarul cauzei (volumele XIII-XV).
De asemenea, în cauză au fost încuviinţate măsuri de supraveghere tehnică, procesele verbale de redare a convorbirilor interceptate fiind ataşate la dosarul cauzei (vol. XXII). La finalizarea supravegherii au fost încunoştinţate persoanele în drept despre luarea acestor măsuri. 
 
Computarea duratei măsurilor privative de libertate:
În temeiul art. 72 din C. pen., urmează a fi scăzută din pedeapsa ce se va aplica perioada în care inculpatul Gâmbuţeanu Adrian George a fost reţinut şi arestat preventiv, de la data de 19.03.2014 până la data de 28.03.2014, precum şi perioada în care inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel a fost reţinut.
 
Date referitoare la inculpaţi:
(….).
 
Pericolul social al faptelor comise:
Curtea de Conturi nu şi-a putut desfăşura activitatea de control la RAJDP începând în perioada 2011-2013 din cauza opoziţiei inculpaţilor; acest fapt nu a avut caracter izolat sau întâmplător, ci a fost rezultatul manifestării exprese şi constante de voinţă a acestora. În prezenţa acestui refuz de a i se pune la dispoziţie actele necesare desfăşurării activităţii sale, refuz contrar dispoziţiilor legale, Curtea de Conturi a depus toate diligenţele posibile – a avertizat entitatea supusă controlului, a cerut ajutorul propriilor organe de conducere, a
sesizat Ministerul Finanţelor, a formulat plângere penală. Toate aceste demersuri au rămas însă fără rezultat. Mai mult, Curtea de Conturi a îndeplinit condiţiile impuse abuziv de inculpaţi în vederea realizării controlului, de asemenea fără rezultat. Astfel, în anul 2011, inculpaţii au condiţionat efectuarea controlului de prezentarea programului de activitate al Curţii de Conturi pentru anul în curs, pentru a constata dacă verificarea activităţii RAJDP se află în acest program de activitate. Deşi, potrivit dispoziţiilor legale (art. 5 din Legea nr. 94/1992), entităţile auditate nu pot condiţiona în niciun mod desfăşurarea activităţii Curţii de Conturi şi, deşi programul de activitate al Curţii de Conturi nu are caracter public, simpla solicitare din partea unei entităţi auditate nefiind de natură să schimbe acest caracter nepublic, Curtea de Conturi a prezentat RAJDP un extras din acest program cuprinzând prevederile care se referă la această regie. Nici acest demers al Curţii de Conturi nu a fost suficient. De asemenea, în anul 2013, cei doi inculpaţi au invocat ca motiv pentru refuzul controlului faptul că nu a fost notificat Consiliul Judeţean Constanţa cu privire la acest control, deşi Curtea de Conturi a înştiinţat preşedintele Consiliului Judeţean despre efectuarea acestui control.
Totodată, există împrejurări personale care relevă un pericol sporit în cazul inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel, date de atitudinea acestuia în cazul cererilor formulate de (....) şi de persoanele juridice reprezentate de acesta, (….); astfel, inculpatul a avut aceeaşi atitudine discreţionară, de încălcare constantă a
prevederilor legale. Deşi (....) a formulat cereri de emitere/prelungirea valabilităţii unor certificate de urbanism sau emitere a unei autorizaţii de construcţii, inculpatul nici nu a emis/prelungit certificatele de urbanism şi autorizaţia de construcţie, nici nu a comunicat că actele depuse nu sunt suficiente sau cererea este neîntemeiată. În prezenţa acestei atitudini, (....) a formulat 9 cereri de chemare în judecată a inculpatului, solicitând instanţei obligarea acestuia la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu – respectiv emiterea/prelungirea certificatelor de urbanism. Toate aceste procese au fost câştigate de societăţile reprezentate de (....), astfel cum se descrie în situaţia de fapt. În ciuda faptului că inculpatul avea obligaţia legală să emită/prelungească certificatele de urbanism şi a faptului că instanţele au confirmat prin hotărâri definitive şi irevocabile această obligaţie, acesta a refuzat în continuare să procedeze în acest sens. Mai mult, există numeroase cereri adresate către mai multe instituţii şi autorităţi ale statului în căutarea unei modalităţi de obţinere a executării unei hotărâri judecătoreşti, toate rămase fără rezultat. Or, în mod constant, CEDO a subliniat că unul dintre atributele statului de drept este garantarea executării hotărârilor judecătoreşti – în consecinţă, prin refuzul executării unei hotărâri judecătoreşti se aduce atingere atributelor statului de drept. Astfel, în hotărârea dată în cauza SC Bartolo Prod Com SRL şi Botomei împotriva României din 2012, Curtea aminteşte ca a soluţionat numeroase cauze care ridicau probleme similare (...), constatând încălcarea art. 6 § 1 din Convenţie ca urmare a omisiunii autorităţilor, fara o justificare valabila, de a executa intr-un termen
rezonabil o hotarare definitiva pronuntata impotriva lor (a se vedea, de exemplu, Tacea impotriva Romaniei, nr. 78.047/01, 7 aprilie 2005; Orha impotriva Romaniei, nr. 1.486/02, 12 octombrie 2006; Musteata si altii impotriva Romaniei, nr. 67.344/01, 10.772/04, 14.819/04, 14.025/05 si 23.596/06, § 32, 6 octombrie 2009). Aceeaşi încălcare a fost constatată şi în cauzele Ruianu împotriva României şi Abăluţă şi alţii împotriva României în care se arată că art. 6 din Convenţie protejează, de asemenea, punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi obligatorii care, într-un „stat care respectă supremaţia dreptului, nu pot rămâne fără urmare în detrimentul uneia dintre părţi”
 
*                       *
*
Disjungerea cauzei:
(….)
Cereri formulate în cauză:
(….)
Constatând că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă şi că există probele necesare şi legal administrate, 
 
 În temeiul art. 327  lit. a) din Cpp, art. 46 rap. la art. 63 Cpp,
 
D I S P U N:
 
1. Trimiterea în judecată a inculpaţilor:
 
CONSTANTINESCU NICUŞOR DANIEL, (….)pentru săvârşirea a 
a. trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 alin. 1 Cp (noul Cod penal) rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (modif. prin Legea nr. 187/2012) rap. la art. 297 Cp (noul Cod penal)  
b. douăsprezece infracţiuni de abuz în serviciu prev. de art. 246 Cp (Codul penal din 1969), 
c. nouă infracţiuni de abuz în serviciu prev. de art. 246 Cp (Codul penal din 1969), 
 
                      toate cu aplic. art. 33 lit. a Cp (Cod penal 1969) şi art. 5 Cp (noul Cod penal)
 
GÂMBUŢEANU ADRIAN GEORGE (….) pentru săvârşirea a trei infracţiuni de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 (modif. prin Legea nr. 187/2012) rap. la art. 297 Cp (noul Cod penal) cu aplic. art. 33 lit. a Cp (Cod penal 1969) şi art. 5 Cp (noul Cod penal)  
(….) 
Copia prezentului rechizitoriu se comunică Curţii de Conturi a României, (....), (....), lui (....) şi inculpaţilor Constantinescu Nicuşor Daniel şi Gâmbuţeanu Adrian George
 
*
*             *
 
 În temeiul art. 329 din C. proc. pen., prezentul rechizitoriu însoţit de copii certificate şi de dosarul cauzei se transmite Tribunalului Bucureşti, competentă să judece cauza în fond, atât din punct de vedere material, cât şi teritorial (instanţă competentă teritorial având în vedere că sediul Curţii de Conturi se află în Bucureşti) urmând a fi citate următoarele persoane:
 
 
Inculpaţi:
CONSTANTINESCU NICUŞOR DANIEL  
GÂMBUŢEANU ADRIAN GEORGE 
Persoane vătămate:
(....)
CURTEA DE CONTURI  A ROMÂNIEI 
 Părţi civile:
(....) 
(....) 
 
 Martori:
       (….)
 
 Conform prevederilor art. 274 alin. (1) din C. proc. pen. solicit obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 15.000 lei, ce urmează a fi suportate de inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel – 10.000 lei şi Gâmbuţeanu Adrian George – 5000 lei.
 
P R O C U R O R,
(....)