Costumatia rromilor, intre traditie si trend

Diferenta dintre rromii nomazi sau de cort si cei de vatra nu este data numai de port * Presedintele Aliantei pentru Unitatea Rromilor Constanta, Stelian Barnescu, spune ca in multe familii de etnie rroma nu se mai pastreaza traditiile seculare * Insa, in ciuda modernizarii, se conserva multe elemente specifice in traiul si portul tiganilor

Curente, trenduri in vestimentatie, moda. Esti la moda? Esti in pas cu noile tendinte? De moda veche? Aceeasi poveste fara sfarsit a conflictului dintre nou si vechi. Sub puterea timpului, totul se schimba. Totul este in continua transformare. Inclusiv felul in care ne imbracam. Daca vorbesc de par impletit in codite si legat cu bani si cu panglici colorate, cu bluza care de obicei are maneca lunga, de fusta incretita, foarte colorata si inflorata cu un sort plisat, vorbesc, de fapt, de semnele de identitate pentru imbracamintea femeilor de etnie rroma. In acest caz, femeile apartin rromilor nomazi cunoscuti si ca tigani de satra sau satrari. Argentina Barbulescu, muzeograf in cadrul Muzeului de Arta Populara Constanta, face o distinctie intre modul in care se imbraca nomazii si cealalta categorie a rromilor, tiganii de vatra care au un domiciliu stabil. Muzeograful spune ca cei care si-au conservat cel mai bine traditia in ceea ce priveste costumele vestimentare sunt cei nomazi, satrarii, in timp ce rromii de vatra se imbraca, ca orice satean, imprumutand portul specific zonei, comunitatii in care traiesc. Tiganii de sat, care sunt in curs de integrare, adopta portul romanesc. Ion Chelcea, in studiul sau "Tiganii din Romania. Monografie etnografica" sustine ca tiganii de padure (rudarii) imprumuta si ei costumul romanesc. In Fagaras, intr-un mediu urban, ei adopta un costum specific: costumul "Romitelor", pe care il imbraca numai la maial si la petreceri cu caracter festiv. "Romitele sunt fete tinere, in perspectiva de a se marita. Ele singure au un port specific: rochie larga care se taraie dupa ele ca «slaeru» de mireasa. Apoi, vesta de matase alba (laibar) legata in fata si in spate cu funda rosie. Umbrela rosie. Parul ondulat. Sort rosu sau albastru", precizeaza Chelcea. Tinerele poarta rochii de culoare inchisa si cu flori marunte. Ele nu poarta nimic pe cap, in timp ce femeile isi pun baticuri sau carpe rosii si galbene. Acest tip de costum e imbracat de fete la 15 ani si il pastreaza pana la 50 de ani. Banii din par, zestre dupa maritis Diferenta dintre rromii nomazi sau de cort si cei de vatra nu este data numai de port. Primii se disting si prin infatisare, care este mai impunatoare. Parul lung, barba, camasa cumparata de la taranii romani si hainele de la targ ii caracterizeaza. In picioare, caldararii au cizme, iar ciurarii, opinci din piele de porc sau de vitel. Peste mijloc, sunt incinsi cu serpare late. Femeile lor obisnuiesc sa poarte in cosite monede de metal. Banii "in par" se poarta pana cand fata se marita si are copii. Din acel moment, banii sunt dati jos si constituie, cu timpul, un fond din care va rezulta dota pentru fete. Doar cerceii de la urechi sunt pastrati pana la adanci batraneti. "La sold, nu lipseste o traistuta in forma de buzunar in care carturaresele tin ghiocul si cartile de ghicit norocul. Pentru barbati, sunt mai putine semne identitare. Pe de alta parte, in Transilvania traiesc rromii cunoscuti sub numele de gabori, care poarta palarii negre mari, cu boruri largi, camasi albe. Au o vesta neagra si pantaloni negri. Un alt element specific barbatilor este mustata sau barba“, mai spune Ion Chelcea. Pentru confectionarea fustelor si sorturilor sunt femei specializate, din randul lor. Activitatea acestora este necesara pentru ca, la confectionarea sorturilor si rochiilor, se folosesc mai multi metri de material care este foarte fin plisat. Pentru croirea vesmintelor sunt folosite anumite tehnici de plisat, explica muzeograful Argentina Barbulescu. Un caz interesant este cel al rromilor musulmani, care au luat portul turcilor. Muzeograful afirma ca "pirandele au salvari si acoperamintele de cap sunt asemanatoare cu cele ale turcilor. Exista chiar etnice care poarta si un batic care are pe margini ornamente marunte. Femeile sunt inca pastratoare de traditie, in timp ce, in portul barbatilor, aproape au disparut semnele identitare". Accentele moderne nu lezeaza traditiile Unul dintre cei care pot explica cel mai bine fenomenul este presedintele Aliantei pentru Unitatea Rromilor Constanta, Stelian Barnescu, care a fost numit recent si consilier al primarului pentru problemele rromilor. Nea Septeleanu, cum mai este cunoscut, pentru ca a fost nascut la sapte luni, ne-a vorbit, la randul sau, de importanta traditiei in comunitate, precum si de noile schimbari care se produc in felul in care se imbraca rromii. Ca si in cazul sau si al familiei sale, nu se mai respecta traditia. Putem spune ca fac parte din categoria "rromilor de vatra", care se adapteaza societatii in care traiesc. Cu toate acestea, se mentin unele elemente specifice. "Femeile poarta fuste mai lungi, sub genunchi. Alt barbat nu avea si nu are voie sa vada piciorul femeii. Era vorba de sfintenie. Apoi, nu se punea problema machiajului: fara machiaj. Si astazi se pastreaza aceeasi tendinta, dar se mai fac exceptii, in cazul unor momente speciale. Tot femeile poarta batic pe cap. Este vorba de pastrarea rusinii", spune nea Septeleanu. Bijuteriile din aur si argint inca se mai poarta. "Nu mai este cum era odata" Imbracamintea este exact ca cea a romanilor. "Nu mai sunt oamenii cum erau odata. Nu mai este satra cum era. Am fost cu cortul prin toata tara. Azi eram aici, maine eram in celalalt colt al tarii. Asa era viata noastra, umblam cu cortul, faceam si vindeam bidinele, cazane de tuica. Acum vindem ceaune aici, in piata, si avem autorizatie", povesteste o membra a etniei, in varsta de 62 de ani. Am intalnit-o in Piata Chiliei. Fara sa stie prea bine cu cine vorbeste sau care este scopul furnizarii de informatii, femeia a facut o trecere in revista a principalelor obiecte vestimentare care ii compun portul: fusta lunga sau rotea, sortul sau catranta, baticul sau hozno, bluza, codite numite si tilci, margele de chihlimbar si nelipsitii cocosei de aur sau galbi de la gat. Femeia a marturisit ca fustele sunt confectionate de ele. Au o croitoreasa care primeste comenzile, dar ca exista si romance carora le dau modelele lor si le lucreaza si ele. Limba, obiceiurile, traditiile rromilor sunt in continua schimbare. Etnicii preiau chiar elemente provenite din alte culturi. Insa, sedentarizarea rromilor poate conduce la disparitia vechilor podoabe. Pirandele renunta astazi la broboadele multicolore, fapt care nu duce neaparat la distrugerea traditiilor rromilor.

Scris de: {autor}Corina POPESCU{/autor}