Peninsula ascunde strada Zambaccian

Uitata de constanteni, necunoscuta turistilor, strada Krikor Zambaccian se pierde in amestecul cladirilor din zona peninsulara * Sora sa din Bucuresti a devenit faimoasa gratie termopanelor lui Adrian Nastase

"Zambaccian" face trimitere directa la fostul lider PSD, Adrian Nastase, si putini sunt cei care stiu cine a fost Krikor Zambaccian si istoria strazii care ii poarta numele. In Constanta, este cunoscuta mai bine ca strada Marii. "Pe unde ma duc si pronunt numele strazii unde stau, ma intreaba toti daca sunt ruda cu Adrian Nastase", se amuza Ovidiu Stanciu, care locuieste de 48 de ani intr-un imobil din Krikor Zambaccian. Marele colectionar de tablouri, Krikor Zambaccian, s-a nascut la 6 februarie 1889, in casa parintilor sai din strada Mircea cel Batran, numarul 2. Tatal sau a fost comerciant si mama, Anita, casnica. Numele sau este derivat de la turcescul "zambac" si inseamna zambila. A facut liceul in orasul natal si a urmat cursurile universitare comerciale din Anvers. In paralel, a facut si studii de vioara. S-a intors in Romania, in Bucuresti, si venea la Constanta in timpul vacantelor. A avut o predilectie pentru Luchian, Pallady, Petrascu, Tonitza si Ciucurencu. Un colectionar tenace Marin Mihalache in lucrarea "Pagini despre arta" il descrie ca pe o figura pitoreasca a vietii artistice, Zambaccian fiind "un barbat de statura mijlocie, dar cu infatisare masiva, de o structura vanjoasa, carnos, cu trasaturi orientale, cu buze senzuale, peste o gura larga, lacom de bucuriile vietii (...) Ochii sai mari, scormonitori, aveau o privire staruitoare, avida de a cuprinde in retina lor cat mai multe dintre frumusetile plastice ale acestei lumi. Se poate spune ca la el simtul vederii capatase o dezvoltare putin neobisnuita. Si tocmai acest simt, spre sfarsitul vietii, i-a fost atacat de boala". Criticul de arta, Doina Pauleanu, afirma ca "la inceput, gustul lui nu este bine structurat. Dar, in timp, prin lecturi, calatorii, intalniri cu personalitati culturale, prin fler, intemeiaza un foarte rentabil comert de arta. El devine un mare colectionar si realizeaza o colectie cu cele mai mari lucrari ale artistilor romani. Incepe, apoi, sa colectioneze si opere ale artei universale". Doina Pauleanu mai sustine ca Zambaccian a fost si un bun cunoscator al artei decorative. "Marele colectionar a fost un om de o tenacitate extraordinara. El nu actiona circumstantial. Urmarea cu mare atentie lucrarile pe care intentiona sa le achizitioneze", povesteste criticul Doina Pauleanu. Strada respira poezie Strada Marii, redenumita, dupa ’90, Krikor Zambaccian este "plina de poezie", marturiseste Doina Pauleanu. Este locul unde s-a nascut si a crescut scriitoarea Cella Serghi, cea care s-a remarcat prin romanul "Panza de paiajen". Casa in care prozatoarea a locuit pana la terminarea liceului este lipita de vila Sutu (Sutzu). Initial, boierul Costache Sutu (1804-1882) si-a construit pe stanca o casa singulara din piatra si lemn. Circula mai multe povesti legate de aventurile pe mare ale acestui boier. Marea ajungea inainte pana la vila si avea si un debarcader. Se spune ca noaptea facea comert, chiar si cu tinere fecioare, pe care le ducea la Istanbul. Mihail Sutu, apreciatul numismat, este cel care a ridicat actuala cladire. Vila a fost construita pe stanca la sfarsitul secolului al XIX-lea, dupa planurile arhitectului Grigore Cerchez, care a recurs la elementele orientale pentru aceasta constructie. Aici inca mai locuieste fata eroului maior Gheorghe Murea, Elisabeta Stoicescu. Isi aminteste de tatal sau, care s-a remarcat prin vitejie pe front, asa cum se poate citi pe placa turnanta, a fost decorat cu ordinul Mihai Viteazu. De cand s-a nascut, sta aici. Cei 69 de ani ii dau tot dreptul sa vorbeasca despre schimbarile prin care a trecut aceasta strada. Priveste in urma cu melancolie la ceea ce era strada Marii odata. Isi aminteste de Cella Serghi si de ceea ce insemna vila Sutu. Toate sunt supuse trecerii timpului, insa fara grija urmasilor, acestea risca sa devina doar dulci amintiri.

Scris de: {autor}Corina POPESCU{/autor}