The Fifteen - Adevărata bucătărie italiană e ...în altă parte! (galerie foto + document)

Povestea restaurantului The Fifteen, sau pe scurt The 15, botezat astfel după adresa la care îl puteţi găsi, mai exact la numărul 15, pe Strada Răscoalei din 1907, începe cam aşa:

„Au fost odată doi italieni, pe numele lor Checco şi Pino, care, după ce au colindat lumea în lung şi în lat degustând diverse mâncăruri tradiţionale, au hotărât să se stabilească în Constanţa, unde au deschis restaurantul The Fifteen, pentru a împărţi cu toată lumea experienţa pe care au dobândit-o în arta culinară". Această poveste nu am inventat-o eu, e doar o adaptare după prezentarea pe care o puteţi citi în meniul pub-ului The Fifteen.

De ce The Fifteen şi nu ILQuindici (15 în italiana)? Pentru că e mai uşor de reţinut, probabil, chiar dacă deviază cumva de la specificul italian al acestui bar-risto-pizzerie, autointitulat restaurant. The Fifteen funcţionează în spaţiul ocupat odinioară de actualmente defuncta pizzerie La Pizza, unde, îmi aduc aminte cu nostalgie, muştele moarte erau folosite pe post de decoraţiuni interioare. Deşi actualul mobilier din The Fifteen îmi aduce cumva aminte de cel din La Pizza, singura diferenţă fiind de culoare, roşul agresiv fiind înlocuit cu un maro deschis, nu am văzut alte asemănări. The Fifteen este un pub modern, cu un design interior actual. Pereţii sunt pictaţi cu peisaje şi scene tipic mediteraneene, în culori vii, galbenul fiind culoarea dominantă. Maniera în care au fost executate picturile este undeva la graniţa naivului cu kitsch-ul, dar asta e doar o părere personală, aşa că voi lăsa impresiile artistice în seama criticilor de artă.

Fiind un pub amplasat ultracentral, The Fifteen nu duce lipsă de clienţi. La orele prânzului, barul era foarte populat şi animat, pe de-o parte de clienţi, mai mult sau mai puţin gălăgioşi, iar pe de altă parte de către o echipă de muncitori (!?!), care se apucaseră, mai mult sau mai puţin în mijlocul restaurantului, să trebăluiască de zor, cu deranjul şi mizeria aferente unei activităţi de şantier. Acum, eu am înţeles din povestea celor doi amici italieni că aceştia au avut parte de aventuri din cele mai diverse în peregrinările lor prin lume, din care au tras numai învăţăminte pe care ei le împart cu noi, clienţii restaurantului lor. Dar treaba pe care am văzut-o acolo era, să-mi fie scuzată expresia, pur românească. Şi chiar îi rog pe Checco şi Pino să îmi confirme dacă s-au confruntat vreodată cu o astfel de situaţie în altă ţară. Şi dacă nu, de ce tolerează acest lucru la ei în restaurant?

Încercând să fac abstracţie de lucrarea aflată în plină desfăşurare, am ales din meniu o porţie de ficăţei Fifteen, la 16 lei porţia, cu cartofi nature, la 5 lei. Preţurile nu sunt mari, dar aveam să identific imediat şi explicaţia acestui lucru, atunci când mi-a fost adus meniul. Într-o farfurie de vreo 30 de cm în diametru am desluşit câţiva ficăţei, cam cât ar încăpea în două linguri de supă, şi cartofii nature. Pe marginea farfuriei, aranjate estetic, trei frunzuliţe de pătrunjel. Măcar arată frumos. Ca prin vis îmi aduc aminte că în meniu scria că reţeta de ficăţei Fifteen conţine şi ciuperci. Am reuşit să identific urme de ciuperci, mai exact nişte felii de ciupercă, atât de subţire tăiate încât erau aproape invizibile. Nu pot decât să admir îndemânarea şi precizia bucătarului care a tăiat o felie de ciupercă în feliuţe atât de subţiri. Un adevărat talent!

Am reuşit să îmi astâmpăr foamea cu cele două chifle, proaspăt scoase din cuptor. Foarte bune, şi costă doar un leu. După cum spuneam şi mai devreme, preţurile la meniuri nu sunt foarte mari, gravitând undeva în jurul cifrei strategice de 19 lei.

The Fifteen primeşte 3 stele, cu indulgenţă, pentru amabilitatea ospătarilor şi ambianţa plăcută, dacă fac abstracţie de incidentul cu lucrarea de construcţie.

Bar-Risto-Pizzerie The Fifteen funcţionează pe firma SC Surgela SRL în care sunt asociaţi Francesco Del Vecchio şi Giuseppe Martinengo, care este şi administratorul firmei.