Liderul de opinie Sacrificaţi pentru o jumătate de milion euro
Liderul de opinie: Sacrificaţi pentru o jumătate de milion euroDoi scafandrii profesionişti au fost daţi dispăruţi joi seară, după ce s-au scufundat să inspecteze nava „Medy", se pare, într-o misiune clandestină. Pe 1 septembrie, în jurul prânzului, nava „Medy", sub pavilion Turcia, încărcată cu fier vechi, se scufunda la aproximativ 6 mile marine în dreptul localităţii Tuzla. Echipajul a emis semnale SOS la scurt timp după ce au părăsit portul Constanţa, nava luând apă la bord. Din fericire, echipajul a fost salvat şi dus la ţărm. Autorităţile au luat în calcul o posibilă poluare în zonă, existând pericolul ca tancurile de combustibil în care se aflau 22 tone de motorină să se fisureze, aşa că s-a luat măsura verificării în fiecare zi a zonei. Cei desemnaţi pentru această misiune au fost cei de la Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM). Pentru ziua de joi, Agenţia avea în plan o singură ieşire în larg, dar a făcut şi o a doua, după-amiază, în jurul orei 15.00. La cea de-a doua cursă, la bord au fost îmbarcaţi şi patru scafandri aparţinând companiei „Hunter". „Scafandrii aparţineau acestei companii. Noi nu am făcut decât să prestăm un serviciu conform unui contract existent", a declarat Ion Voicu, directorul ARSOVM. Ieşirea în larg a fost făcută pe o vreme nu foarte prielnică. Ajunşi la locul unde a avut loc scufundarea navei turceşti, scafandrii au intrat în echipe de câte doi să inspecteze şi să filmeze nava, pentru a pregăti o eventuală strategie de recuperare a combustibilului şi ranfluare a acesteia. La un moment dat, echipa formată din Cristian Zarafu şi Cătălin Valeriu Ispas a întârziat să mai apară la suprafaţă. Pe rând, au fost trimişi să îi caute ceilalţi doi scafandri, dar fără succes. Unul dintre ei a văzut ieşind din interiorul navei bule de oxigen, dar, din cauza curenţilor, nu s-a putut apropia şi a revenit la suprafaţă. „La un moment dat, am văzut că a dispărut de la suprafaţă geamandura de ghidaj şi am crezut că ies la suprafaţă, dar nu i-am văzut. Când s-a lăsat întunericul, am hotărât să ne întoarcem la mal, luând în considerare şi posibilitatea ca cei doi băieţi să fi ieşit la suprafaţă şi să nu îi vedem. Ţinând cont de pregătirea lor şi de curenţii care duceau spre ţărm, am zis că e posibil să fi pornit şi înot", a declarat Jorj Unceanu, directorul de la „Hunter Company".
Şanse mici de supravieţuire
Vineri dimineaţă s-a încercat să se trimită echipe de căutare şi salvare, nava „Hercules" de la ARSVOM şi două ale Poliţiei de Frontieră stând în stand by, dar valurile mari şi furtuna de gradul 3-4 la ţărm şi 5-6 în larg nu au permis ieşirea din port a niciunei ambarcaţiuni. S-a luat în calcul şi survolarea zonei de către un elicopter, dar, după ce a fost analizată şi s-au cântărit şansele de supravieţuire ale celor doi, a fost abandonată. „Cel mai probabil, scafandrii sunt morţi. La adâncimea aceea, după 20 de minute, le-a intrat azotul în sânge. Ei sunt înăuntru, în corpul navei, din ce am înţeles din ce au spus ei (reprezentanţii firmei „Hunter" - n.r.) a declarat Paul Brânză, directorul Autorităţii Navale Române (ANR). Potrivit acestuia, misiunea în care şi-au pierdut viaţa cei doi scafandri nu a fost una legală. „Firma nu avea autorizaţie pentru lucrarea respectivă, aveau o autorizaţie generală. Ca să se poată scufunda, trebuiau să facă o solicitare, trebuiau să raporteze ieşirea, iar acest lucru nu s-a întâmplat", a precizat directorul ANR. Cei doi dispăruţi, Cristian Zarafu, de 38 de ani, şi Cătălin Valeriu Ispas, de 26 de ani, erau scafandrii cu experienţă. Primul a fost, până în anul 2005, şeful Grupului de Scafandri al ANSVOM, iar celălalt era scafandru în cadrul ISU „Dobrogea", iar, la 1 august, fusese avansat la gradul de locotenent. Ispas lucra la firma „Hunter" în timpul liber, cu acordul conducerii Inspectoratului. Inspectoratul Teritorial de Muncă, Poliţia Transporturi şi procuratura au demarat o anchetă comună în acest caz. Se pare că miza pentru care scafandrii şi-au pus viaţa în joc este un contract de peste jumătate de milion de euro pe care mai multe societăţi de profil încearcă să pună mână atunci când va fi aprobat, contract ce prevede recuperarea celor 22 de tone de motorină pentru a se evita o poluare de proporţii.
http://lideruldeopinie.ro
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp