1 Martie la români. Tradițiile, simbolurile și evoluția mărțișorului!

Astăzi sărbătorim mărțișorul, care în trecut era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu fir alb-roșu, și era purtat de copii în jurul gâtului.
 
Adolescentele purtau și ele mărțișor, însă la gât, în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. Acesta era atârnat în creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caș, pentru ca anul să fie unul „prosper“.
 
Există însă și un mit al mărțișorului, care spune că „Soarele ar fi coborât pe Pământ în chip de fată, de o frumusețe nemaiîntâlnită. Vrăjit de aceasta, un zmeu a răpit-o și a închis-o în palatul lui. Păsările au încetat să cânte, iar lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând toate acestea, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. După un an de căutări, l-a găsit, l-a chemat la «luptă dreaptă» pe zmeu și, bineînțeles, l-a învins, iar apoi a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe cer, a venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător a rămas, rănit, în palatul zmeului. A sângerat pe zăpadă până a murit, iar în locurile în care aceasta s-a topit, au răsărit ghiocei. Se spune că, de atunci, lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori, una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea către frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă este a ghiocelului, prima floare a primăverii“.
 
Pe de altă parte, data de 1 martie este considerată, după vechiul calendar, începutul unui nou an. Românii sunt singurii europeni care sărbătoresc de două ori în 12 luni Anul Nou, deși puțini o știu. Această sărbătoare a mărțișorului a fost împrumutată și de țările vecine, iar toată lumea o știe ca „prevestitoarea“ primăverii, ocazie cu care se dăruiesc aceste mici atenții, precum și flori.
Totuși, aceste mici atenții au cam început să fie ceva mai pretențioase. Anul acesta, comercianții ne ademenesc cu mărțișoare de aur sau argint.

Istoricul și evoluția mărțișorului 

Originile acestei sărbători nu sunt cunoscute exact, dar se spune că ele datează de pe vremea Imperiului Roman, în perioada în care Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte, zeul războiului, al fertilității și al vegetației. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
În țara noastră există mărțișoare cu o vechime mai mare de 8.000 de ani. Pe vremea dacilor, mărțișoarele luau forma pietrelor de râu, care erau vopsite în alb și roșu. Culoarea roșie era atribuită vieții, deci femeii, în timp ce culoarea albă era specifică înțelepciunii bărbatului. În acest fel, șnurul mărțișorului ar putea reprezenta împletirea principiului masculin cu cel feminin.
 
Pietrele colorate erau înșirate pe o ață și astfel erau purtate la gât de către femei. Mai târziu, pietrele au fost înlocuite cu monede care erau prinse la gâtul fetelor cu un fir alb și roșu, împletit. După rangul celui care o purta, moneda era de aur, de argint sau de bronz și se spunea că aduce noroc pe tot parcursul anului.

În mediul urban, mărțișorul a suferit diverse transformări. Dacă în trecut firul alb cu roșu era făcut din lână, în prezent, el este realizat din mătase și diferite alte textile. Din talisman și obiect ritualic, cu timpul, mărțișorul care atârnă de șnurul norocos s-a transformat în breloc, trifoi cu patru foi, inimă, fețe zâmbitoare, scoici, inițiale ale numelor, flori, animale și în multe alte obiecte decorative frumos colorate.
Precum majoritatea obiceiurilor păstrate în orașele contemporane, mărțișorul s-a transformat în profit, în cadou scump ce denotă statutul socio-economic al unei persoane.

Simbolurile mărțișorului 

Coșarul, trifoiul cu patru foi și potcoava reprezintă obiecte aducătoare de sănătate și noroc, semnificative pentru mărțișor. Coșarul reprezintă norocul, înțelegerea în familie și stabilitatea casei. În trecut, acesta se număra printre cei mai căutați oameni din sat, deoarece era responsabil cu desfundarea coșurilor. Oamenii obișnuiau să spună că vizita unui coșar aducea noroc și bunăstare familiei respective.


Considerat un simbol magic, trifoiul cu patru foi se oferă de mărțișor pentru noroc, fericire și belșug. Un alt simbol important se referă la potcoavă, care semnifică vitalitate și fertilitate. Potcoava se dăruiește des alături de șnurul alb și roșu.

Alege-ți „baba“! 

Cei superstițioși își pot alege în perioada 1-9 martie o zi sau o „babă“, așa cum se spune în popor, care va arăta cum va fi starea lor de spirit în acest an. Tradiția spune că oamenii trebuie să-și aleagă dinainte câte o zi din intervalul „babelor“ și, în funcție de cum este acea zi, frumoasă sau urâtă, așa este și caracterul acelui om sau așa îi va fi norocul peste an.
 
Nu există o regulă după care se aleg „babele“. Dacă în unele zone, ele sunt alese întâmplător, în alte zone, se aleg în funcție de ziua de naștere. Dacă data nașterii este formată din două cifre, se face suma dintre ele, iar rezultatul obținut este „baba“ persoanei născute în acea zi. De exemplu, dacă ziua unei persoane este pe 19, „baba“ persoanei va cădea pe 1+9=10 și ulterior, 1+0=1, respectiv 1 martie.
 
Se spune că așa cum va fi vremea în ziua „babei“ fiecăruia, așa este și firea omului, însă, dacă plouă sau ninge în aceea zi, e semn de bogăție. Alte versiuni susțin că noul an va fi similar cu „baba“ aleasă de fiecare. O „babă“ senină, călduroasă și luminoasă va aduce celui ce a ales-o un an bun, plin de împliniri. Dimpotrivă, o „babă“ mohorâtă, urâtă și ploioasă va aduce un an rău și o inimă înghețată.