A inceput Postul Pastelui

Creştinii ortodocşi renunţă, de astăzi, la preparatele cunoscute în tradiţia bisericească drept mâncăruri de dulce, urmând ca pe aprcursul a 48 de zile să-şi primenească trupul prin participarea la slujbele şi rugăciuni ritualice. 

În acest mod, credincioşii se pregătesc pentru marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.  „Postul Mare, sau Păresimi, ori Patruzecimea, a fost orânduit de Biserică pentru pregătirea celor ce urmau să primească Botezul creştin de Paşte şi ca mijloc de pregătire sufletească a credincioşilor pentru întâmpinarea Patimilor şi a Învierii Domnului. Totodată, Postul Mare aminteşte de postul de patruzeci de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea misiunii Sale mesianice, de unde şi denumirea de Păresimi (de la latinescul quadragesima = patruzeci) sau Patruzecime", a declarat Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Numărul 40 are mai multe semnificaţii, potrivit Vechiului Testament. Potopul a ţinut 40 de zile, evreii au mâncat mană în pustiu 40 de ani, Moise a stat 40 de zile pe munte pentru a primi Legea Sfântă, iar ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi. De asemenea, perioada de abţinere de la consumul cărnii, a ouălor, a laptelui şi a preparatelor care le conţin este cea mai lungă dintre posturile de durată ale Bisericii Ortodoxe, dar şi cel mai aspru dintre posturile de durată. Pentru a păstra caracterul sobru al Postului Mare, biserica nu admite oficierea nunţilor şi serbarea zilelor onomastice în perioada Postului Paştelui, pentru că acestea presupun organizarea de petreceri care nu sunt conforme cu atmosfera cumpătată a postului. De asemenea, potrivit feţelor bisericeşti, toate slujbele sunt mai sobre în această perioadă decât în restul anului şi îndeamnă la smerenie şi căinţă.