A început Postul Paștelui 48 de zile de gânduri curate, fapte bune, fără patimi, și două dezlegări la pește

Biserica Ortodoxă începe azi, 2 martie, Postul Mare, considerat cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Postul Paștelui la catolici a început luni, 24 februarie.


Postul Paștelui a fost rânduit de către Biserică atât pentru pregătirea celor care primeau Botezul creștin de Paști, cât și ca mijloc de sporire duhovnicească a credincioșilor, pentru întâmpinarea Patimilor și a Învierii Domnului. Totodată, amintește de postul de patruzeci de zile ținut de Mântuitor înainte de începerea activității Sale mesianice, de unde denumirea de Păresimi sau Patruzecime.


Postul Mare este cel mai important dintre posturile Bisericii Ortodoxe. Sfinții Părinți consideră că are origine apostolică; de la sfârșitul secolului al III-lea, postul a fost împărțit în două perioade distincte: cel al Păresimilor sau prepascal (până la Duminica Floriilor) și Postul Paștilor sau pascal (din Duminica Floriilor până la Înviere – Săptămâna Patimilor). Astfel, durata totală de postire este de 48 de zile. În Postul Mare, Biserica Ortodoxă dezleagă la pește de Buna Vestire (25 martie) și de Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile – 12 aprilie).
 

Fără nunți și botezuri

Pe toată perioada Postului Paștelui, începând de luni, 2 martie, și până pe 18 aprilie, nu se fac nunți și botezuri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne (3 - 9 martie), în Săptămâna Luminată (29 aprilie – 5 mai) În Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează. Această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă petrecerile sunt considerate nepotrivite.


Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni. Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se postește astfel: în primele două zile (luni și marți din săptămâna prima) se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vinerea și sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

În Săptămâna Mare, credincioșii care au postit se împărtășesc

În Săptămâna Mare a Paștelui, credincioșii care au ținut Post se spovedesc duhovnicului lor, mărturisindu-i acestuia păcatele sau greșelile făcute, prin care i-au supărat pe semenii lor. Spovedania făcută duhovnicului este tainică, iar preotul nu are voie să spună nimănui mărturisirile credinciosului care i se confesează.



După ce creștinul s-a spovedit, se poate împărtăși; preotul îi dă puțin vin și anafură, simboluri ale sângelui și trupului Domnului.
Pe parcursul celor șapte săptămâni de post, credinciosul postește pentru ca Dumnezeu să-i împlinească o dorință, să-l elibereze de un necaz și să-i dea sănătate, dar dacă cerem ceva, fără să jertfim și noi ceva, rugăciunea nu ne este ascultată. Înmănuncheată cu rugăciunea și cu harul voinței, Postirea este o punte de comunicarea cu Dumnezeu.


De aceea, spun sfinții părinți, intrând în Săptămâna Mare, credinciosul postește pentru a dărui mulțumirea și iubirea lui Hristos, cel care s-a răstignit pentru păcatele noastre. În ultima săptămână de Post, credinciosul nu mai cere nimic, el participă prin nevoință la Pătimirile lui Hristos, urcând alături de El pe drumul Golgotei, bucurându-se apoi de Înviere. În timpul Postului Mare, până la Înviere, credincioșii împletesc credința creștină cu obiceiurile seculare. În timp, s-a dovedit că prin respectarea cu sfințenie a unor tradiții, acceptate și de credința noastră creștină, credincioșii se vor bucura de sănătate și de spor în tot ce întreprind pe tot parcursul anului.



Citește și:

Slujba Vecerniei pentru începutul Postului Mare, oficiată de IPS Teodosie, la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța