Abandonul scolar, vina nimanui si a tuturor

In anul scolar 2006-2007, 849 de elevi s-au rupt de mediul educativ al scolii

Cand vine vorba de abandon scolar, toata lumea sare sa acorde detalii despre motivele care determina acest fenomen in continua ascensiune. Motivele sunt cunoscute, analizate si tratate pe indelete de psihologii scolari. Dar, in momentul cand discutia divagheaza si incerci sa afli care sunt proiectele, programele sau initiativele autoritatilor pentru prevenirea fenomenului, si nu pentru stoparea lui, se rupe firul. Elevii constanteni nu sunt de departe simpatizanti ai actualului sistem de invatamant. Raportul Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Constanta confirma faptul ca scolarii, aflati de cele mai multe ori la varsta adolescentei, aleg alt drum in viata decat cel de intelectual pasionat de hartogarii, hieroglife si alte inclinatii plictisitoare. Cuvantul pe care elevii il folosesc, deseori, pentru a caracteriza sistemul de invatamant este "rutina". Aceleasi analize literare monotone la limba romana, aceiasi voievozi si domnitori care au incercat sa ne redea libertatea. Fractii si teoreme prea dificile pentru a le fi inteleasa utilitatea si limbi straine pe care nici macar dascalii nu le cunosc pe cat ar trebui. Elevii trag singuri concluzia si iau decizia de a acorda mai mult timp personalitatilor kitsch-oase, care-si flutura-n vant miliardele. Anamaria Burada, inspector de specialitate al ISJ Constanta, spune ca, in anul scolar 2006-2007, 849 de elevi le-au spus adio colegilor. Ministrul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Cristian Adomnitei, se arata indignat de rata de abandon scolar. "Nu vreau sa am o tara de menajere si muncitori necalificati. De aceea, consider ca este foarte important sa aducem noi scoala la ei si sa le dam o sansa tuturor copiilor sa invete", sustine ministrul.

Motive la nesfarsit

Impreuna cu Rodica Constantin, director executiv al Centrului Judetean de Resurse si Asistenta Educationala (CJRAE) Constanta, am incercat sa gasim cauzele care au stat la baza abandonului scolar. Dupa o scurta discutie, realizezi ca exista un izvor nesecat de motive pe marginea carora poti face dezbateri indelungate, dar putine sunt cele care ii atrag pe elevi sa se dedice studiilor. Cap de afis sta saracia. Manuale alternative, faimosul "fond al clasei", care, desi a devenit ilegal intre timp, si-a schimbat doar denumirea, iar colectarea lui nu a fost stopata. Cheltuieli in van, pe care familiile, majoritatea din mediul rural, nu si le permit. Sub deviza "dar ce-i trebuie carte, poate sa faca bani si altfel!", parintii, ahtiati de aspectul financiar, isi indruma copiii spre migrarea in strainatate si ii invata cum trebuie sa se comporte un mic afacerist. Directorul CJRAE considera, totusi, ca familiile care au luat decizia de a merge cu copii cu tot la munca pe meleagurile peninsulei iberice este un aspect pozitiv. Exista si cazuri de minori care au ramas fara vreo protectie, dupa ce parintii au considerat prioritara partea financiara in defavoarea educatiei copiilor. Statistica Centrului Judetean de Asistenta Pedagogica, ce este incompleta din cauza dezinteresului directorilor de scoli, arata ca, in 2007, existau 2.448 de copii ai caror parinti luasera drumul Spaniei sau al Italiei, dintre care 291 se aflau sub tutela nimanui.

Scris de: {autor}Stefania CHERMANEANU{/autor}