„Am asistat la scene de coşmar în Spitalul Judeţean Constanţa“ Colonelul în retragere Remus Macovei îi cere socoteală ministrului Sănătăţii

După ce a fost internat în secţia de Neurologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, col. (r) Remus Macovei, preşedintele Asociaţiei Cultul Eroilor „Regina Maria“ Constanţa, a dat publicităţii o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătăţii, social-democratul Nicolae Bănicioiu, în care face referire la condiţiile din Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa, pe care le consideră deplorabile. „În salon, cu toate eforturile făcute de infirmiere, carcalacii se mişcau în voie pe pereţi, noptiere şi paturi. La grupul sanitar, uşa nu se închidea, wc-ul nu avea capac, iar spaţiul destinat duşului, care era dezmembrat, era utilizat pentru adăpostirea diferitelor materiale“, semnalează col. (r) Remus Macovei.
 
Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, dr. Dănuţ Căpăţînă, a recunoscut că, pentru pacienţii din Secţia de Neurologie, condiţiile de cazare nu sunt tocmai bune. „Secţia de Neurologie nu a fost reabilitată, este o prioritate pentru noi. Vom căuta fonduri şi secţia ar putea intra în reabilitare după ce vom termina lucrările la Secţia de Pediatrie“, a declarat managerul unităţii sanitare. Acesta a negat însă că în saloanele spitalului ar exista gândaci. „Ne este adevărat. Din opt în opt săptămâni se face dezinsecţie. Chiar zilele trecute, a fost efectuată dezinsecţia“, susţine Dănuţ Căpăţînă. Col. (r) Remus Macovei mai arată: „Medicamentele, pamperşii, şerveţelele umede, alifiile şi apa plată necesare pacienţilor din salonul 3110 sunt procurate exclusiv de către rudele acestora“. Cu privire la faptele semnalate mai sus, Dănuţ Căpăţînă a menţionat: „În Spitalul Judeţean Constanţa, pacienţii nu cumpără nici medicamente, nici materiale sanitare“.

Cristinel Dragomir, vicepreşedintele cu atribuţii de preşedinte al CJC, a precizat, la rândul său, că este la curent cu toate problemele din Spitalul Judeţean Constanţa. „Cunosc foarte bine problemele Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, dar nu putem să le rezolvăm pe toate, din lipsă de fonduri. Le rezolvăm pe toate, dar în odinea priorităţilor“, a precizat Cristinel Dragomir. Contactat telefonic, un reprezentat al Biroului de Presă al Ministerului Sănătăţii a precizat că nu ştie dacă scrisoarea deschisă semnată de Remus Macovei a ajuns la ministrul Nicolae Bănicioiu. „Domnul Remus Macovei va primi un răspuns la scrisoarea adresată ministrului Sănătăţii“, a răspuns sursa mai sus precizată. Mai mult, am trimis, ieri, o solicitare către ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, în care i-am cerut un punct de vedere privind cele sesizate. Vom prezenta răspunsul oficialului atunci când îl vom primi.
 
Redăm integral, în cele ce urmează, scrisoarea deschisă semnată de colonelul (r) Remus Macovei şi adresată ministrului Nicolae Bănicioiu.
 
„Domnule ministru, mă numesc Macovei Remus, am 62 de ani, sunt pensionar şi locuiesc în Constanţa. La 7 aprilie 2015, am avut ghinionul, urmare a unor ameţeli, să fiu internat în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, secţia Neurologie. Am fost repartizat în salonul 3110. Acesta, având dimensiunile de 6m/6m, avea instalate şase paturi. Patru erau ocupate de pacienţi cu atacuri cerebrale, imobilizaţi la pat, echipaţi cu pamperşi. Al cincilea coleg de salon suferea de o afecţiune a coloanei, dar se putea mişca. La 10 aprilie 2015, acesta a fost externat, în locul său fiind internat un pacient cu atac cerebral, imobilizat şi acesta la pat. De cel puţin patru ori pe zi infirmierele schimbau pamperşii colegilor mei de salon. Vă puteţi închipui , domnule ministru, mirosul care se instala în salon în această perioadă? Singura posibilitate de aerisire o reprezenta uşa salonului, care în permanenţă a stat deschisă. Silit de împrejurări, am deschis de câteva ori fereastra, pentru scurte perioade de timp, având în vedere pericolul apariţiei altor complicaţii medicale. Deşi în salon era instalat dispozitivul de alarmare a personalului medical, acesta nu funcţiona, în caz de urgenţă, singura posibilitate de comunicare reprezentând-o strigătele pacienţilor.

În salon, cu toate eforturile făcute de infirmiere, carcalacii se mişcau în voie pe pereţi, noptiere şi paturi. La grupul sanitar, uşa nu se închidea, wc-ul nu avea capac, iar spaţiul destinat duşului, care era dezmembrat, era utilizat pentru adăpostirea diferitelor materiale - ploşti, urinale etc. În această perioadă am asistat la scene de coşmar. Periodic, unul din colegi îşi smulgea branulele, tuburile pentru transfuzii şi pamperşii, făcându-şi nevoile direct în pat. Alt coleg, în urma unui puternic puseu de vomă, a acoperit cu mizeria rezultată pereţii şi spaţiul adiacent patului său. Alt coleg, după ce îşi frământa excrementele, se ungea cu ele pe corp. În perioada internării, cel mai greu era noaptea, când nici nu se punea problema odihnei din cauza horcăielilor, strigătelor şi sforăiturilor colegilor de salon.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă, domnule ministru Nicolae Bănicioiu, că medicamentele, pamperşii, şerveţelele umede, alifiile şi apa plată necesare pacienţilor din salonul 3110 erau procurate exclusiv de către rudele acestora. În noaptea de 12/13 aprilie 2015, încă un pacient aflat în stare gravă a fost adus în salon pentru a fi cuplat la instalaţia de oxigen. Doamna doctor care a însoţit acest pacient, la intrarea în salon, a solicitat o mască, din cauza mirosului insuportabil. După 14 ore de agonie, acest pacient a decedat, noi asistând neputincioşi la ultimele lui clipe de viaţă.
 
În dimineaţa zilei de 15 aprilie, încă un pacient din salon a decedat, dar de această dată am avut noroc, în momentul în care acesta şi-a dat obştescul sfârşit, mă deplasasem să îmi ridic documentele de externare.


Aş vrea să mulţumesc întregului personal medical al secţiei - medici, asistente şi infirmiere - care, chiar şi în aceste condiţii mizerabile, încercau să-şi facă cât mai bine meseria.
 
După această experienţă traumatizantă, îmi permit, domnule ministru Nicolae Bănicioiu, să vă adresez următoarele întrebări:
 
Aceasta este reforma sistemului medical realizată de politicienii români? În condiţiile în care eu, cetăţean onest al României, timp de 41 de ani mi-am achitat integral CAS-ul, îndeplinind astfel obligaţia prevăzută de art. 56(1) din Constituţie, de ce reprezentanţii statului roman nu îşi îndeplinesc corespunzător atribuţiile privind garantarea ocrotirii sănătăţii şi organizarea asistenţei medicale, prevăzute la art. 34 al legii fundamentale a României? Aţi iniţiat, domnule ministru Nicolae Bănicioiu, «Proiectul de Lege cu privire la prestarea de servicii medicale la cererea pacientului, în spitalele publice», prin care se urmăreşte creşterea simţitoare a nivelului veniturilor personalului medical. Aparent, legea este bună, dar prezintă un inconvenient esenţial. Plătitorul de CAS, pentru a putea beneficia de alte servicii medicale în cadrul unui spital, va trebui să plătească suplimentar. De ce şi de unde, domnule ministru Nicolae Bănicioiu? Rudele celor din salonul 3110 abia făceau faţă cheltuielilor care, în mod normal, ar fi trebuit să fie asigurate de spital.

Conform previziunilor istoricului israelian Yuval Noah Harari, care prognozează că până în anul 2050 oamenii foarte bogaţi vor fi imortali (vor muri doar în urma unor accidente sau dacă sunt asasinaţi), urmare a faptului că la fiecare zece ani îşi vor putea face o «revizie tehnică» generală, care le va permite să evite moartea din cauza vârstei. Ceilalţi, săracii, plătitorii de CAS, vor continua să moară. Acesta este modelul de asistenţă medicală pe care doriţi să îl implementaţi şi în România, domnule ministru Nicolae Bănicioiu? V-am scris aceste rânduri cuprins de revoltă. Pe parcursul întregii mele vieţi nu am întâlnit atâta suferinţă şi mizerie cât am descoperit pe parcursul celor opt zile de internare în salonul 3110. În aceste condiţii, îmi permit, domnule ministru Nicolae Bănicioiu, să vă atrag atenţia asupra faptului că, instituţional şi moral, sunteţi obligat să acţionaţi cu fermitate şi eficienţă pentru ca în spitalele din România să nu mai existe niciun astfel de salon“.