„Azi plouă lin cu lacrimi pe morminte“ De Paştele Blajinilor, sfânta liturghie şi parastasul pentru cei adormiți, ţinute fără enoriaşi
„Azi plouă lin cu lacrimi pe morminte“: De Paştele Blajinilor, sfânta liturghie şi parastasul pentru cei
27 Apr, 2020 00:00
ZIUA de Constanta
5534
Marime text
În fiecare an, la o săptămână după Duminica Învierii, creştinii prăznuiesc Paştele Blajinilor, cunoscut sub numele de Prohoadele, Paştele Morţilor sau Lunea morţilor. Potrivit tradiţiei, de Paştele Blajinilor, creştinii merg în cimitir şi se roagă împreună cu preoţii pentru sufletele celor decedaţi, dau de pomană ouă roşii, cozonac şi pască celor nevoiaşi.
Însă în acest an, din cauza pandemiei de coronavirus, declarată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, creştinii nu vor putea intra în cimitire. „În fiecare an, la o săptămână după Duminica Învierii, creștinii ortodocși prăznuiesc Paștele Blajinilor, când merg la cimitir să se roage și să-i pomenească pe cei răposați. Venind în întâmpinarea credincioșilor care anul acesta nu pot merge la cimitir pentru a-i pomeni pe cei adormiți, din cauza pandemiei de coronaviurus, în toate bisericile din Eparhia noastră se va săvârși sfânta liturghie însoțită de parastasul pentru cei adormiți.
Preoții sunt îndemnați să anunțe credincioșii pentru ca aceștia să trimita pomelnicele celor adormiți la Biserica, care este deschisă pentru închinare individuală,în afara programului sfintelor slujbe“, a transmis Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului.
Primăria Constanța, apel către toți locuitorii orașului
Primăria Municipiului Constanța face un apel către toți locuitorii orașului să nu meargă la cimitir în zilele ce urmează și să respecte prevederile ordonanțelor militare. Paștele Baljinilor sau al morților, este un moment în care românii își pomenesc morții din familie, ducând la cimitir ouă roșii și cozonac. Deși sărbătoarea pică în prima luni, la o săptămână după Paștele ortodox, oamenii obișnuiau să meargă la mormintele celor dragi încă de sâmbătă. În contextul special din acest an, cel mai bine este să renunțați la acest obicei. Accesul în cimitire este permis doar pentru oficierea slujbelor de înmormântare și atunci cu respectarea numărului de 8 persoane. Pentru a preîntâmpina orice fel de incidente, forțele de ordine vor fi prezente în zona tuturor cimitirelor din oraș. Nerespectarea ordonanțelor militare se sancționează cu amendă între 2.000 și 10.000 de lei.
Blajinii - cei dintâi oameni de pe pământ
În popor, oamenii credeau că blajinii se numără printre cei dintâi oameni de pe pământ. Aceştia trăiesc fără femeile lor, stând cu ele doar 30 de zile pe an în scopul procreării. Incapabili de a săvârşi fapte rele, blajinii se află dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apa Sâmbetei, pe Ostroavele Albe. Cele mai însemnate preocupări ale blajinilor sunt rugăciunile şi postul pentru cei vii. Se crede că, deşi blajinii sunt virtuoşi, ei nu ştiu cum să calculeze când va cădea sărbătoarea Sfintelor Paşti. De asemenea, despre blajini se mai crede că provin din copii nebotezaţi care au murit imediat după naştere. În concepţia altora, aceştia sunt cei care susţin stâlpii pământului, iar lipsa lor ar arunca lumea în haos. Unele persoane mai cred despre blajini că sunt urmaşi ai celor care şi-au găsit sfârşitul pe mare, în momentul în care Moise a scăpat poporul evreu de robia egipteană, despărţind apele. Aceştia au rămas pe o insulă apropiată de Rai, pe unde ar trece Apa Sâmbetei.
În Bucovina se crede că blajinii sunt jumătatea de sus oameni, iar cealaltă jumătate, peşti, şi că trăiesc în apă. De asemenea, femeile şi fetele acestora cântă foarte frumos. Mai mult, unii credincioşi cred că Dumnezeu a creat prima dată uriaşii, iar pentru că aceştia se războiau între ei, Creatorul i-a lăsat să piară şi a creat blajinii. Astăzi se pomeneşte neamul strămoşilor comuni Oamenii dau de veste blajinilor că a venit Paştele cu ajutorul apei, aruncând pe ea coji de ouă roşii. În această zi nu se pomenesc doar morţii cunoscuţi, ci tot neamul strămoşilor comuni. De asemenea, se obişnuieşte ca fiecare femeie să aducă un prosop strâns la un capăt şi legat cu o lumânare. Prosopul este oferit cadou preotului care urmează să citească pomelnicele. După împărţirea bucatelor la mormântul familiei, gospodina duce restul bucatelor la masa de obşte, care se face în cimitir sau în curtea bisericii. La masa de obşte, pentru comemorarea tuturor morţilor, se adună preoţii, dascălii şi toţi credincioşii participanţi. Se crede că, de Paştele Blajinilor, sufletele morţilor sunt libere şi pot să guste din bucatele pregătite special pentru ei şi primite de pomană.
Citeşte şi:
Îndemnul Primăriei Municipiului Constanța „Nu mergeți la cimitir de Paștele Blajinilor!“ (galerie foto)
Fotoreportaj Aglomeraţie în cimitirele constănţene, de Paştele Blajinilor (galerie foto)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii