„Azi plouă lin cu lacrimi pe morminte“ Paştele Blajinilor, prilej pentru a ne aminti de cei care au urcat la cer (galerie foto)

 
În fiecare an, la o săptămână după Duminica Învierii, creştinii prăznuiesc Paştele Blajinilor, cunoscut sub numele de Prohoadele, Paştele Morţilor sau Lunea morţilor.
 
De Paştele Blajinilor, creştinii merg în cimitir şi se roagă împreună cu preoţii pentru sufletele celor decedaţi. Creştinii dau de pomană ouă roşii, cozonac şi pască celor nevoiaşi. Deşi sărbătoarea este marcată în acest an luni, 9 mai, oamenii au mers în cimitire încă de duminică. Din ajunul sărbătorii, creştinii se ocupă de curăţenia generală în cimitire şi de îngrijirea mormintelor. Apoi, gospodinele pregătesc bucate tradiţionale (ouă roşii, cozonac şi pască).

Blajinii - cei dintâi oameni de pe pământ

În popor, oamenii credeau că blajinii se numără printre cei dintâi oameni de pe pământ. Aceştia trăiesc fără femeile lor, stând cu ele doar 30 de zile pe an în scopul procreării. Incapabili de a săvârşi fapte rele, blajinii se află dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apa Sâmbetei, pe Ostroavele Albe.
 
Cele mai însemnate preocupări ale blajinilor sunt rugăciunile şi postul pentru cei vii. Se crede că, deşi blajinii sunt virtuoşi, ei nu ştiu cum să calculeze când va cădea sărbătoarea Sfintelor Paşti. De asemenea, despre blajini se mai crede că provin din copii nebotezaţi care au murit imediat după naştere. În concepţia altora, aceştia sunt cei care susţin stâlpii pământului, iar lipsa lor ar arunca lumea în haos. Unele persoane mai cred despre blajini că sunt urmaşi ai celor care şi-au găsit sfârşitul pe mare, în momentul în care Moise a scăpat poporul evreu de robia egipteană, despărţind apele. Aceştia au rămas pe o insulă apropiată de Rai, pe unde ar trece Apa Sâmbetei.
 
În Bucovina se crede că blajinii sunt jumătatea de sus oameni, iar cealaltă jumătate, peşti, şi că trăiesc în apă. De asemenea, femeile şi fetele acestora cântă foarte frumos. Mai mult, unii credincioşi cred că Dumnezeu a creat prima dată uriaşii, iar pentru că aceştia se războiau între ei, Creatorul i-a lăsat să piară şi a creat blajinii.

Astăzi se pomeneşte neamul strămoşilor comuni

Oamenii dau de veste blajinilor că a venit Paştele cu ajutorul apei, aruncând pe ea coji de ouă roşii. În această zi nu se pomenesc doar morţii cunoscuţi, ci tot neamul strămoşilor comuni. De asemenea, se obişnuieşte ca fiecare femeie să aducă un prosop strâns la un capăt şi legat cu o lumânare. Prosopul este oferit cadou preotului care urmează să citească pomelnicele. După împărţirea bucatelor la mormântul familiei, gospodina duce restul bucatelor la masa de obşte, care se face în cimitir sau în curtea bisericii. La masa de obşte, pentru comemorarea tuturor morţilor, se adună preoţii, dascălii şi toţi credincioşii participanţi. Se crede că, de Paştele Blajinilor, sufletele morţilor sunt libere şi pot să guste din bucatele pregătite special pentru ei şi primite de pomană.