Azi, se deschid mormintele şi porţile Raiului Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia, sărbătoarea celor care nu poartă nume de sfânt

 
În fiecare an, pe data de 9 martie, Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe Sfinţii 40 de Mucenici, care au trăit în vremea Împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creştinilor. Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională românească, Mucenicii sau Măcinicii.
 
Sfinţii 40 de Mucenici erau soldaţi creştini şi făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata, din Armenia. Aceştia nu erau doar romani de origine, ci şi greci, amestecaţi cu armeni. Cei 40 de sfinţi mucenici se numeau: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.
 
Aflând despre credinţa lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost întemniţaţi timp de opt zile şi bătuţi cu pietre. Prin semne divine, au fost însă întăriţi în dreapta credinţă. După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheţare, în lacul Sevastiei. La miezul nopţii, unul dintre cei 40 de mucenici a ieşit din apă, din cauza gerului. Alergând spre baia caldă, pusă de cei care slujeau idolilor, a murit. Cei rămaşi să îndure gerul au început să se roage. În urma rugăciunii, s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. Unul dintre soldaţii de pază, uimit că, în miezul nopţii, o lumină din cer încălzea apa şi că o cunună dintre cele 40 pogorâte peste mucenici nu are pe capul cui să se aşeze, s-a aruncat în apă, mărturisind că şi el este creştin. Pentru că au fost scoşi vii din lac, comandanţii au poruncit să li se zdrobească picioarele cu ciocanele. Toţi martirii au trecut la cele veşnice în urma acestui supliciu. Trupurile lor au fost puse într-un car, ca să fie duse spre ardere şi apoi să fie aruncate în lac. Numai Meliton, un tânăr soldat, a supravieţuit torturii. Pentru că mai respira, ostaşii nu l-au pus în car. Mama sa, ştiind că cei 39 de confraţi în suferinţă aveau pregătită Împărăţia Cerurilor, şi-a luat fiul în braţe şi l-a pus în car, cunoscându-i credinţa în Hristos. Meliton a murit pe drum, în braţele mamei sale.

Astăzi se încheie zilele babelor

În această zi, se trece la curăţenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din casă şi afară. În credinţa populară, în ziua Mucenicilor, se încheie zilele babelor, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moşilor, zile calde. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, ca să iasă căldura şi să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.
 
În ziua mucenicilor, în credinţa populară, se deschid mormintele şi porţile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea sfinţilor mucenici, 40 de colaci numiţi sfinţi mucenici sau bradoşi. În Moldova, aceştia au forma cifrei opt, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac, apoi unşi cu miere şi nucă.
 
În Dobrogea, se păstrează aceeaşi formă antropomorfică, dar mucenicii sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr, cu scorţişoară şi nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi sfinţii mucenici.
 
În Muntenia, pe lângă bradoşii obişnuiţi, se face o Uitată pentru morţi, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii îl joacă în jurul focului şi care este dedicat celor morţi care, pe timpul anului, au fost uitaţi.

Obiceiul celor 40 sau 44 de pahare

În tradiţia populară, bărbaţii beau 44 de pahare cu vin. De unde provine diferenţa? După tradiţia creştină, sfinţii martiri au fost 40, după cea geto-dacica, au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Persoanele care nu poartă nume de sfânt sunt sărbătorite astăzi.