"Bolile" manuscriselor vechi

Cartile de patrimoniu se trateaza

Biblioteca Judeteana Constanta detine un numar impresionant de carti de patrimoniu, incunabule, editii bibliofile, manuscrise din secolele XIV-XVIII * O problema cu care se confrunta insa bibliotecarii o reprezinta pastrarea cartilor in conditii optime * Asupra unui manuscris pot actiona o serie de factori fizici, chimici, mecanici si biologici * Pentru a trata o carte este nevoie de cel putin o luna de zile

Adeseori nu acordam prea multa atentie cartilor, mai ales celor ale caror coperte sunt scorojite sau rupte sau pe care bunicii ni le-au daruit. Nu de putine ori descoperim ca ele sunt mult mai valoroase decat ne-am astepta, atat din punct de vedere material, cat si spiritual.Biblioteca Judeteana Constanta detine un numar impresionant de carti de patrimoniu, incunabule, editii bibliofile, manuscrise din secolele XIV-XVIII, importante lucrari despre istoria Romaniei, istoria culturii. Printre cele mai valoroase volume sunt editiile Ovidiene, scoase de sub tipar incepand cu anul 1601. Editia din 1652 de la Frankfurt, "Operum - Tomus 1-3", este realizata in tipar negru, fiind un exemplar cu paginatie completa numerotata in cifre arabe. Biblioteca mai detine si o editie din 1808 care apartinea logofatului Scarlat Tampeanu, editie care a fost retiparita in 1975. Cea mai valoroasa carte pe care o detine insa biblioteca este incunabulul "Cartea cronicilor - Liber Chronicarium", tiparit la N=FCrnberg in 1493, al carui autor este medicul german umanist Hertmann Schedel. Textul este latin, tiparit cu litere gotice, iar legatura cartii este in piele maronie si cuprinde peste 2.000 de imagini xilografiate, precum si o harta a Europei. Pe langa acestea, in fondul de carte veche se afla si Noul testament de la Belgrad (1648), Indreptarea legii (1652), Istoria pentru inceputul romanilor in Dacia (1812), Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie (1843), precum si editii ce cuprind operele unor clasici ai literaturii universale: Cicero, Caesar, Plaut, Montaigne, Corneille, Voltaire. Gelu Culicea, sef serviciu organizare si comunicarea colectiilor, a declarat ca biblioteca are in colectie 250 de carti de patrimoniu si un fond de aproximativ

600 de manuscrise vechi si carti cu autograf. O problema cu care se confrunta insa bibliotecarii o reprezinta pastrarea cartilor in conditii optime. Din aceasta cauza manuscrisele nu sunt imprumutate la sala sau la domiciliu, decat pentru cercetatori, bibliografi sau profesori universitari. Cu toate acestea, exista si anumite "boli" care ataca structura cartilor. Monica Jecu, biolog al departamentului de conservare din cadrul BJC, ne-a dezvaluit cateva dintre situatiile care duc la degradarea cartii. In general, asupra unui manuscris pot actiona o serie de factori fizici, chimici, mecanici si biologici. In cazul celor mecanici, vina apartine utilizatorilor care manipuleaza in mod gresit cartea. Un alt factor il constituie variatiile de temperatura si umiditate, acestea ducand de cele mai multe ori la faramitarea hartiei. Hartia manuscriselor vechi este realizata manual si din aceasta cauza aceste exemplare pot fi supuse unor tratamente chimice, avand un rezultat mult mai bun decat in cazul cartilor cu hartie moderna. "Pentru a trata o carte este nevoie de cel putin o luna de zile, iar tratamentele nu se fac des", a explicat biologul. Exista o serie de microorganisme care ataca copertele si filele unei carti, unele dintre acestea fiind cancerigene pentru om. Cea mai periculoasa ciuperca este "Aspergilius niger", printre cartile atacate de aceasta numarandu-se un Coran din 1992, primit de la un colectionar. Foarte rar se intalneste, mai ales la donatii, penicilumm, in timp ce mucegaiul ataca cele mai multe exemplare. Formarea "blocului de carte" sau "caramida" necesita un tratament delicat, restauratorii fiind nevoiti sa lucreze cu penseta si bisturiu. Un astfel de caz este al unei reviste din 1942, "Transilvania". "A fost foarte greu pentru ca hartia era moderna si a trebuit sa lucram cateva luni pentru a o repara", a conchis Monica Jecu.