Campania #RecuperareaPatrimoniuluiPierdut, la final Instituţiile statului nu au specialişti în domeniul restaurării şi valorificării clădirilor de patrimoniu
Campania #RecuperareaPatrimoniuluiPierdut, la final: Instituţiile statului nu au specialişti în domeniul restaurăriiInițiativei mediatice s-au alăturat patru instituții publice, parteneri importanți în susținerea și consolidarea demersului care își propune schimbarea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice: Consiliul Județean Constanța, Primăria Municipiului Constanța, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Direcția Județeană pentru Cultură Constanța.
Campania s-a desfășurat în perioada 21 septembrie-21 noiembrie și s-a materializat printr-un proiect editorial care a cuprins:
- interviuri cu reprezentanți ai instituțiilor implicate zi de zi în procesul de conservare și reabilitare a patrimoniului istoric
- analize aplicate pe actuala legislație în vigoare ce reglementează protejarea monumentelor istorice.
Astăzi are loc conferinţa de prezentare a concluziilor. La eveniment sunt prezenţi şi prefectul Adrian Nicolaescu şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Horia Ţuţuianu, dar şi alte personalităţi politice ale Constanţei.
„Salut prezenţa tuturor factorilor decizionali care pot interveni pentru salvarea monumentelor istorice. Sunt semnale care vin pentru a accentua direcţia protejării patrimoniului pentru a asigura protecţia şi intervenţia financiară pentru a păstra aceste monumente aflate în degradare“, a spus prefectul Adrian Nicolaescu.
În completare, preşedintele CJ Constanţa a declarat: „Susţin demersul de reabilitare a acestor monumente care, pe lângă demersul complicat de restaurare implică şi necesotate modificărilor legislative.“
Prezent şi el la eveniment, primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău este de părere că „trebuie să plecăm de la o evidenţă: patrimoniul cultural şi istoric al Constanţei nu aparţine unui individ, ci comunităţii. Ar trebui să ne uităm către viitor privind la greşelile trecutului. Campania ne pune pe toţi la o masă. Vă propun să facem un grup de lucru, unde să invităm şi Inspectoratul de Stat în construcţii, şi Oficiul de Cadastru, Arhivele Naţionale, conducerea muzeelor şi Registrul de urbanism. “
Primarul a mai precizat că este nevoie să se realizeze un proiect de lege al patrimoniului care să facă lumină în parcursul instituţional pentru procesul de reabilitare a unei clădiri. Făgădău a dorit să evidenţieze faptul că instituţiile de stat nu au specialişti în domeniul restaurării, a valorificării clădirilor de patrimoniu.
Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Madgalena Tiţa a vorbit în conferinţă despre lipsurile existente în Legea 422.
„Legea nu prevede un capitol distinct privind abandonul, nu sunt pârghii prin care să stopăm acest fenomen în masă. Nu există un termen clar în care să putem vedea dacă un proprietar a făcut ceva pentru a îmbunătăţii un imobil de patrimoniu“.
Tiţa a vorbit şi despre procedura greoaie de clasare şi declasare a monumentelor, dar şi despre lipsa sancţiunilor în lege pentru cei care nu respectă avizele.
Istoricul Florin Anghel a scos în evidenţă faptul că, spre deosebire de marile oraşe din ţară, Constanţa nu mai are nicio clădire reprezentativă care să fie în stare bună.
„Din păcate, cele trei obiective: cazinoul, piaţa ovidiu şi reţeaua de lăcaşe de cult, spre deosebire de Braşov, Timişoara, Sibiu sau Iaşi, sunt ruinate, abandonate sau în stare foarte avansată de degradare, “ afirmă Anghel.
„Greşim dacă căutăm vinovaţi, trebuie să căutăm soluţii. Eu mă simt vinovat că am fost consilier local 14 ani şi nu am ştiut că în judeţul Constanţa sunt peste 700 de monumente istorice“, a declarat politicianul Felix Stroe.
El a propus să aibă loc întâlniri semestriale cu toţi cei implicaţi în această problemă pentru a vedea ce s-a făcut în acest sens şi să nu rămână totul în stadiul de discuţii.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp