Schimbarea la Faţă a Domnului Ce nu ai voie să faci şi ce poţi păţi dacă nu respecţi tradiţia

Astăzi, sărbătorim Schimbarea la Faţă a Domnului. Sărbătoarea este cunoscută în popor şi sub denumirea de Probojenia. Primele reprezentări iconografice ale Schimbării la Faţă datează din secolul al VI-lea: mozaicul din Biserica „Sfântul Apolinarie“ din Ravenna şi cel din Mănăstirea „Sfânta Ecaterina“ din Sinai.

Din Scriptură aflăm că Mântuitorul, luând pe Petru, Iacov şi Ioan pe muntele Taborului, „S-a schimbat la faţă înaintea lor şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Și iată, Moise şi Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El şi, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: «Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voieşti, voi face aici trei colibe: Ție una, şi lui Moise una, şi lui Ilie una». Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei şi iată glas din nor zicând: «Acesta este Fiul Meu cel iubit; pe Acesta ascultaţi-L». Şi, auzind, ucenicii au căzut cu faţa la pământ şi s-au spăimântat foarte“ (Matei 17, 2-6; text paralel: Marcu 9, 2-7; Luca 9, 28-36).
 
Schimbarea la Faţă ne descoperă că Hristos a fost cu adevărat Fiul lui Dumnezeu. Prin firea omenească pe care a asumat-o, ne-a fost descoperită Dumnezeirea Sa. În acest sens, Sfinţii Părinţi afirmă că „Hristos Se schimbă la Faţă, nu luând ceea ce nu era, nici preschimbându-Se în ce nu era, ci arătând ucenicilor ceea ce era, deschizându-le lor ochii şi făcându-i din orbi văzători“.
 
Pe muntele Taborului, trupul Său a fost străbătut de lumina propriei dumnezeiri. Astfel, aproape toţi comentatorii Evangheliei sunt de acord că Schimbarea la Faţă a Domnului anticipează învierea Lui, iar învierea Sa o prefigurează pe a noastră.
 
Faptul că Evanghelistul Matei spune despre chipul lui Hristos că era „ca soarele“, iar Luca, vorbind despre veşmintele Sale, menţionează că „erau ca zăpada“ ne descoperă că firea omenească nu a fost absorbită de cea dumnezeiască în Hristos, după cum nici „zapada“ nu a fost topită de „soarele“ din El. Cele două firi sunt unite în chip neamestecat, neschimbat, neîmpărţit şi nedespărţit în Hristos.
 
Pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului, Biserica oferă dezlegare la peşte pentru bucuria praznicului.

Superstiţii legate de această zi

În satele româneşti încă mai este păstrat viu spiritul acestei sărbători, de care sunt legate o serie întreagă de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii. Se spune că cei care nu ţin această sărbătoare vor fi uscaţi şi gălbejiţi ca florile care, de acum, încep să se veştejească. Cine spală haine în această zi va fi năpădit de păduchi şi ploşniţe. Fetelor care se spală în această zi nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte iarba. Despre oamenii care nu-şi văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineaţa acestei zile, se spune că vor muri până la sfârşitul anului. În această zi nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de către cineva, spunându-se că aşa vei fi tot anul.
 
Oamenii care se roagă în această zi să scape de o patimă sigur vor fi vindecaţi. Femeile însărcinate, dacă vor respecta această zi, vor avea o naştere uşoară şi copii sănătoşi.
 
Biserica a rânduit ca, de sărbătoarea Schimbării la Faţă, să se facă dezlegare la peşte pentru bucuria praznicului, ce are loc în timpul postului Sfintei Mării. În această perioadă să sfinţesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat, recoltele. Credincioşii duc la biserică prinos din roadele pe care le au, pentru a fi binecuvântate de preot şi împărţite celor sărmani.

 
De asemenea, viii nu trebuie să-i uite nici pe cei trecuţi în nefiinţă, ci să facă pomană în amintirea şi pentru sufletul acestora. Din 6 august, toamna începe să-şi intre în drepturi. De acum înainte, iarba nu mai creşte, păsările se pregătesc să plece spre ţările calde, iar insectele vor intra în pământ. Frunzele copacilor încep să ruginească. Dacă în Ziua Schimbării la Faţă vremea este însorită şi plăcută, toamnă va fi una roditoare şi îmbelşugată. În schimb, dacă plouă, toamna va fi mohorâta. În popor se spune că, dacă în postul Adormirii Maicii Domnului plouă mult, iarna care va veni va fi plină de ninsori.
 
Este bine ca, până la această dată, ţăranii să termine de cosit şi de adunat fânul. De acum încolo, iarba şi florile doar îmbătrânesc, diminuând calitatea furajului. Acum se culeg şi ultimele plante de leac. În această zi se poate începe şi gustatul boabelor de struguri. Deşi încă nu sunt coapte, tradiţia le atribuie un rol vindecător şi se spune că sunt bune de leac pentru cei care au intestinele sensibile.
 
O veche superstiţie spune că nu e bine să te mai scalzi în apele repezi de munte, căci apele se răcesc, iar cerbii vin să le spurce şi creşte riscul îmbolnăvirilor. Tot de acum este bine să nu se mai doarmă afară. Praznicul Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos este prin excelenţă sărbătoarea îndumnezeirii firii omeneşti şi a participării trupului trecător la bunătăţile veşnice.
 
Sursa: crestinortodox.ro, România TV