Ce obicei respectat azi, de Cuviosul Dimitrie cel Nou Basarabov, aduce spor şi armonie în casă

 

Astăzi, 27 octombrie, creştinii îl prăznuiesc pe Cuviosul Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureştiului, desemnat, în 1774, protector al Cetăţii lui Bucur. Moaştele Cuviosului Dimitrie cel Nou, considerate a fi făcătoare de minuni, sunt păstrate în Catedrala Patriarhală.
 
Sfântul Dimitrie Basarabov a trăit în secolul al XIII-lea sau al XVIIlea, născându-se în satul Basarabi (Basarabov, în Bulgaria de azi, la 80 km de Bucureşti), la sud de Dunăre, din părinţi ortodocşi de origine vlahă. În copilărie, mergea cu vitele la păşune. Legenda spune că, într-una din zile, din neatenţie, a călcat peste un cuib de păsări, omorând toţi puii din el. Îndurerat de întâmplare, se spune că şi-a pedepsit piciorul vinovat, mergând cu el desculţ, vreme de trei ani, prin arşiţă, ploaie ori viscol. Bunătatea, smerenia şi iubirea faţă de Dumnezeu şi tot ce e viu i-au caracterizat viaţa.
 
Nu se ştie exact nici când a intrat în mănăstire, nici când a trecut la cele veşnice. Se povesteşte însă că, simţindu-şi sfârşitul aproape, Dimitrie s-ar fi întors pe valea râului Lom, unde se născuse, şi s-a aşezat între două dale de piatră, ca într-un sicriu, aluviunile acoperindu-i trupul pieritor.
 
După aproape 30 de ani, au început întâmplările minunate. O fetiţă bolnavă de epilepsie l-a visat pe Dimitrie, care i-a promis că o va vindeca dacă părinţii ei îi vor scoate trupul din prundişul ce-i acoperise rămăşiţele pământeşti. Ceea ce s-a şi întâmplat, după ce oamenii i-au descoperit corpul neputrezit, moaştele sfântului fiind aduse în biserica din Basarabi. În 1774, în vremea războiului ruso-turc, invazia turcească a determinat credincioşii să mute moaştele în Ţara Românească, cu intenţia de a le duce în Rusia. Ele au rămas, până la urmă, în Bucureşti, fiind duse în Catedrala Mitropolitană - Patriarhală, azi, din Bucureşti, unde sunt păstrate într-o raclă de argint. Sfântul a fost declarat ocrotitor al capitalei, iar harul său s-a făcut simţit prin numeroasele minuni şi vindecări petrecute de atunci încoace.

O icoană a Sfântului Dimitrie, de folos fiecărui creştin

În tradiţia populară, românii îl sărbătoresc pe Sânmedru timp de trei zile. Se spune că Sânmedru, un bătrân plăcut lui Dumnezeu, este şi patronul caselor, pe care le protejează de pagubă, de furtuni şi de furia animalelor sălbatice. De aceea, o icoană a sfântului Dimitrie este de folos fiecărui creştin. Icoana Cuviosului Dimitrie cel Nou este aşezată la masa festivă chiar dacă în familie nu este un credincios care să poarte numele de Dumitru. Datina este urmată, an de an, pentru ca armonia, sănătatea şi sporul să nu părăsească locuinţa respectivă.
 
În ziua de prăznuire a Cuviosului, tinerii aprind din nou focul viu al lui Sânmedru în curtea  gospodăriei şi-l întreţin cu vreascuri şi cu cetină de brad: focul arde pe parcursul nopţii, iar cei care-l  veghează îl roagă pe un bunic sau pe cel mai vârstnic din comunitatea respectivă să povestească despre minunile săvârşite de cei doi sfinţi Dimitrie. Acele întâmplări sunt transmise din moşi-strămoşi în familiile sătenilor din localităţile rurale.

Zece lumânări pentru rudele decedate

Practicile de venerare a morţilor continuă şi în prezent. Credincioşii merg la cimitir cu ofrande sfinţite la biserică şi le împart la mormântul rudelor decedate în familia  lor. În acelaşi timp, există obiceiul să se aprindă câte zece lumânări la mormintele celor care au murit fără lumânare. Fiecare mormânt este împodobit cu flori de toamnă. Cine are un mare necaz trebuie să-l mărturisească Cuviosului Dimitrie. Tradiţia spune că, îndeosebi în această zi, la slujba de prăznuire, Dumnezeu ne trimite darurile sale şi împlineşte rugile noastre prin intermediul Cuviosului Dimitrie cel Nou. Acum ofrandele cu fructe - mere, nuci, struguri - şi miere se dăruiesc bătrânilor singuri, neajutoraţi, îndeosebi celor care trăiesc în aziluri, care, în tradiţia populară, sunt ca şi „pustnicii”.

Ultimele socoteli se încheie după slujba de prăznuire

Dacă nu s-au încheiat vechile înţelegeri între stăpânii oilor şi ciobani în ziua de 26, considerată ziua socotelilor sau a soroacelor, acest lucru se poate finaliza în ziua de prăznuire a Cuviosului Dimitrie cel Nou. Urmând această rânduială, creştinii ortodocşi cinstesc şi veşmintele care au acoperit sfintele moaşte ale sfinţilor, aşa cum se întâmplă în România cu veşmintele Sfântului Cuvios Dimitrie, ale Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi şi ale Sfintei Mucenice Filofteea de la Curtea de Argeş, precum şi ale altor sfinţi.