Ce poți vizita în Chișinău, capitala Republicii Moldova Catedrala Nașterea lui Hristos, Clopotnița, Arcul de Triumf și Piața Marii Adunări Naționale (GALERIE FOTO)

• Nu știi ce să vizitezi sau cum să te distrezi în capitala Republicii Moldova? Îți oferim câteva sfaturi, care sperăm că vor fi utile.
• Cel mai bun mod de a cunoaște orașul Chișinău este să te plimbi pe jos.
• Pregătește-te să petreci mai multe ore în care vei descoperi locuri frumoase și momente din trecutul fascinant al Moldovei.

Chișinăul este un oraș verde cu numeroase parcuri și 23 de lacuri, fiind o destinație ideală pentru o vacanță. Nu știi ce să vizitezi sau cum să te distrezi în capitala Republicii Moldova? Îți oferim câteva sfaturi, care sperăm că îți vor fi utile. 

În Chișinău, alături de clădirile moderne, există multe clădiri vechi. Multe dintre ele au fost construite în perioada sovietică și acest lucru este ușor de înțeles din stilul caracteristic acelei epoci. Multe capodopere arhitecturale au fost proiectate de celebrul arhitect Alexandru Bernardazzi. 

Pentru început, îți sugerăm să începi călătoria din centrul orașului, unde se află un ansamblu arhitectural ce cuprinde  Catedrala Nașterii Domnului, Clopotnița acesteia, Piața Marii Adunări Naționale, Arcul de Triumf și Casa Guvernului Republicii Molodva.


Catedrala Mitropolitană „Nașterea lui Hristos”


Catedrala Mitropolitană „Nașterea lui Hristos” din Chișinău reprezintă una dintre cele mai emblematice și importante biserici ortodoxe din Republica Moldova. Amplasată în inima capitalei, în apropierea Parcului Catedralei și a statuii lui Ștefan cel Mare, această catedrală este nu doar un simbol al credinței ortodoxe, ci și o parte esențială a istoriei și culturii naționale.

Construcția catedralei a început în anul 1830, sub conducerea arhitectului Avraam Melnikov, la inițiativa autorităților din timpul Imperiului Rus. Finalizată în 1836, biserica a fost dedicată Nașterii lui Hristos, iar inaugurarea sa a avut loc la scurt timp după aceea, devenind imediat sediul Mitropoliei Basarabiei.



Stilul arhitectonic al catedralei este unul neoclasic, specific perioadei respective, cu o structură simplă și simetrică. Fațada catedralei impresionează prin porticul cu coloane ionice și cupola impunătoare. Inițial, catedrala avea și un clopotniț monumental, care a fost distrus în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar ulterior reconstruit în anii 1990, după independența Republicii Moldova.


Închisă în 1962 și transformată într-un muzeu de artă


În perioada sovietică, catedrala a avut de suferit numeroase daune. În 1962, a fost închisă pentru cult și transformată într-un muzeu de artă. Clopotnița a fost complet distrusă de regimul sovietic, în încercarea de a limita influența religioasă asupra societății.  După obținerea independenței Republicii Moldova în 1991, Catedrala „Nașterea lui Hristos” a fost restaurată și redeschisă pentru credincioși. În 1996, clopotnița a fost reconstruită, iar astăzi, ea se ridică din nou în centrul orașului, completând peisajul arhitectonic al Chișinăului.


Catedrala „Nașterea lui Hristos”, sediul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove


Catedrala „Nașterea lui Hristos” nu este doar un loc de rugăciune, ci și un punct de referință în viața spirituală și culturală a țării. Fiind sediul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, ea găzduiește numeroase evenimente religioase majore, de la slujbe zilnice, până la ceremonii de importanță națională, precum sărbătorile de Crăciun și Paști.



În plus, catedrala este un simbol al renașterii spirituale a Republicii Moldova, reflectând eforturile poporului moldovenesc de a-și redescoperi rădăcinile creștine și de a-și reafirma identitatea națională după decenii de dominație sovietică. Exteriorul catedralei impresionează prin simplitatea sa neoclasică, iar interiorul este la fel de impresionant. De-a lungul anilor, interiorul catedralei a fost înfrumusețat cu fresce și icoane realizate de artiști locali și internaționali. Iconostasul, altarul principal al catedralei, atrage atenția prin detaliile sculptate și icoanele vechi.





Clopotnița din fața Catedralei „Nașterea lui Hristos”, demolată în anii ’60 ai secolului XX și reconstruită în 1998  


Clopotnița inițială a fost construită concomitent cu catedrala. A fost amplasată la 40 metri distanță de ea, simetric cu catedrala și față de centrul geometric al cartierului catedralei. Avea patru niveluri, trei prismatice, cu latura în retragere succesivă, iar al patrulea sub forma unui foișor circular în plan, pentru camera clopotelor, acoperit cu o cupolă. La primul nivel se afla o capelă, intrarea în care avea loc printr-un portic cu două coloane, amplasat în latura sudică. Porticuri identice împodobeau fiecare fațadă a clopotniței, realizându-se o repetare, la o scară micșorată a compoziției catedralei, armonizând cu aceasta și prin forma cupolelor. A fost demolată în anii ’60 ai secolului XX și reconstruită în 1998 după imaginile de epocă.




Arcul de Triumf, ridicat pentru a comemora victoria armatelor rusești asupra turcilor


Arcul de Triumf este un monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, parte a Ansamblului Catedrala Nașterii Domnului. A fost construit în anii 1840–1841, pentru comemorarea victoriei armatei ruse în războiul ruso-turc din 1828–1829.

Aici istoria ridicării “Porților Sfinte” este mai curioasă – după primul proiect ele nu erau programate. Atunci, când a fost ridicată clopotnița, s-a descoperit că cel mai mare clopot, nu poate trece prin ferestre. Clopotul gigant, turnat din puștile turcești, cântărea circa 400 puduri (aproximativ 6,5 t). Pentru a găzdui clopotul cel mare s-a luat decizia de a construi Arcul de Triumf, amplasat la intrarea pe teritoriul scuarului din direcția Mitropoliei (ea nu s-a păstrat până in prezent – a fost distrusă în anii celui de-al II Război Mondial). Desigur că oficial se menționa, că Arcul a fost ridicat pentru a comemora victoria armatelor rusești asupra turcilor.



Primele ceasuri pe arcadă au apărut în anul 1842. Ele au fost aduse din Odesa, dar în 1849, un uragan puternic a smuls cadranul, mecanismul căruia a mai funcționat pînă în 1881. Noul mecanism a fost achiziționat din Austria. Ceasul real a lucrat fără reparații până când a fost bombardat în anul 1941.

În 1945, pe pereți au fost instalate plăcuțe cu numele luptătorilor armatei sovietice și a cetățenilor, care au luptat pe teritoriul Basarabiei în cel de-al II Război Mondial și au primit distincția de „Erou al Uniunii Sovietice”. Plăcuțele au fost scoase în 1991, după obținerea independenței.
Din momentul ridicării, Arcul de Triumf a purtat mai multe nume – s-a numit și Porțile Sfinte, iar sub regimul sovietic a purtat numele de Arca Victoriei și Arca Biruinței.



 
Piața Marii Adunări Naționale, inima istorică și politică a Republicii Moldova



Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) din Chișinău este un spațiu public iconic și unul dintre cele mai importante simboluri ale Republicii Moldova. Aflată în centrul capitalei, aceasta este locul unde s-au desfășurat numeroase momente istorice, adunări populare și evenimente politice care au marcat destinul țării. Astăzi, piața rămâne un punct de referință cultural și social, găzduind evenimente majore și fiind un loc de întâlnire pentru cetățenii Republicii Moldova.



Piața a fost concepută și amenajată în perioada interbelică, în anii în care Chișinăul făcea parte din Regatul României. Pe atunci, piața era cunoscută sub diverse denumiri, în funcție de contextul politic și istoric. După al doilea război mondial și în timpul perioadei sovietice, piața a fost redenumită și remodelată, devenind un spațiu dedicat evenimentelor de stat ale URSS.

Denumirea actuală, "Piața Marii Adunări Naționale", a fost adoptată după evenimentul istoric din 27 august 1989, când zeci de mii de moldoveni s-au adunat în acest loc pentru a cere oficializarea limbii române și adoptarea alfabetului latin. Această manifestare a fost cunoscută drept Marea Adunare Națională și a jucat un rol crucial în renașterea identității naționale a Moldovei și în procesul care a dus la declararea independenței față de Uniunea Sovietică în 1991.




Piața Marii Adunări Naționale a fost și rămâne locul principal al marilor mitinguri și proteste politice din Moldova. În anii de după independență, aici s-au desfășurat unele dintre cele mai importante manifestații, inclusiv mitinguri pentru integrarea europeană, dar și proteste împotriva corupției și a diverselor guverne care s-au succedat.

Acest spațiu este, de asemenea, centrul sărbătorilor naționale majore, cum ar fi Ziua Independenței (27 august) și Ziua Națională a Limbii Române (31 august), când mii de oameni se adună pentru a celebra identitatea națională și culturală. Piața este frecvent utilizată și pentru parade militare și ceremonii oficiale, având o importanță deosebită în viața politică a țării.



În timpul sezonului de sărbători de iarnă, piața este decorată festiv, fiind locul unde se amplasează bradul de Crăciun al capitalei și se organizează tradiționalul târg de Crăciun, atrăgând mii de vizitatori. Astfel, piața nu este doar un spațiu de manifestare politică, ci și un loc de interacțiune socială și de celebrare a diversității culturale.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Autostrada București - Chișinău, un proiect care se dorește a fi finalizat până în anul 2030

Spectacolul Teatrului de Stat Constanța, „A douăsprezecea noapte”, reprezentație la Teatrul din Chișinău