Ce trebuie să facem ca să avem noroc tot anul Creştinii îl prăznuiesc, azi, pe Marele Mucenic Tămăduitor Pantelimon, doctor fără de arginţi

Astăzi, românii îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, doctor fără de arginţi. Fratele mai mic al Sfântului Ilie, Sfântul Pantelimon, cunoscut şi ca Sfântul Ilie cel mic sau Pintilie Călătorul, încearcă să-l facă pe acesta să fie mai îndurător cu credincioşii care cad în păcat. Sfântul Pantelimon este celebrat pentru a linişti trăsnetele, arsurile şi căderile de grindină.
 
Sfântul Pantelimon s-a născut în anul 284 d.Hr, în oraşul Nicomidia. A trăit în timpul împăratului Maximian (286-305). La naştere a primit numele de Pantoleon, un nume păgân care înseamnă „cel în toate puternic ca un leu“. După ce a primit Taina Botezului de la preotul Ermolae, a luat numele Pantelimon, „cel cu totul milostiv“. Sfântul Pantelimon şi-a împărţit moştenirea săracilor, a eliberat sclavii şi s-a dedicat îngrijirii bolnavilor. Acestora, pentru a-i putea vindeca, le cerea să creadă în Mântuitorul Iisus Hristos. Împăratul Maximian a dorit să-l facă doctorul său personal, dar i-a cerut întâi să renunţe la creştinism. Sfântul a refuzat, şi atunci împăratul a poruncit să i se taie capul. Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, doctor fără de arginţi, frate spiritual cu Sfântul Ilie, este mijlocitor pe lângă acesta pentru a fi mai îndurător cu credincioşii care cad în păcatele lumeşti. De aceea, Sfântul Pantelimon se serbează pentru a linişti trăsnetele, arsurile şi căderile de grindină. În amintirea lui, ortodocşii, greco-catolicii şi romano-catolicii îl prăznuiesc în fiecare an, în ziua de 27 iulie.

Cel cu totul milostiv 

Sfântul Mare Mucenic Pantelimon s-a născut într-o familie bogată din Imperiul Roman, în localitatea Ismit de azi, în Turcia (antica Nicomedia). Învăţătura creştină a primit-o de la mama sa, Evula, iar renumitul preot Ermolae l-a iniţiat în tainele credinţei. În tot acest timp, tatăl său, senatorul păgân Eustorgios, se închina la idoli. Pentru desăvârşirea educaţiei, Pantelimon a fost încredinţat de familie unui medic de renume din acea vreme, Eufrosin. În scurt timp, cunoştinţele sale medicale l-au impresionat atât de puternic pe împăratul Maximian, încât acesta a vrut să-l aducă la palat, ca medic personal. Tot părintele Ermolae l-a botezat cu numele de Pantelimon, care se traduce „cel cu totul milostiv“. De la botez, vestea minunilor săvârşite de tânărul medic Pantelimon, care practica medicina fără să ceară bani bolnavilor pe care-i vindeca (îndrumându-i doar să nu se mai închine idolilor), s-a răspândit în tot imperiul. Pentru că a refuzat să se închine la idoli, aşa cum i-a cerut împăratul, Pantelimon a fost torturat, apoi decapitat.

Tradiţii şi obiceiuri

În această zi, trebuie încetate muncile agricole. Este bine să fie prăznuit acest sfânt pentru tămăduirea bolilor şi pentru prevenirea frigurilor. Orbii şi şchiopii trebuie să-l cinstească în această zi, pentru a le uşura suferinţa. În ziua praznicului, se mănâncă preparate din porumb şi dovlecei, pentru a fi mai viguroşi peste iarnă. Sătenii îl cinstesc pe Sfântul Pantelimon pentru ca acesta să le dăruiască şi la anul multe fructe, iar poamele să nu fie viermănoase. De asemenea, Pantelimon însoţeşte vara şi o roagă să revină în anul următor tot atât de mănoasă ca în anul precedent. Sfântul se prăznuieşte pentru a feri gospodăriile de grindină şi pentru a aduce noroc celor care călătoresc. În acelaşi timp, Sfântul Mucenic alungă paguba, teama şi neliniştea din casele celor care-l cinstesc prin rugăciune, dăruind săracilor pepeni, dovlecei şi porumb. Se zice că, în ziua Sfântului Pantelimon, cerbul iese din apă şi aceasta începe să se răcească, iar frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara se duce şi lasă în locul ei iarna. În această zi se împart multe fructe, pentru ca poamele să nu fie viermănoase anul următor. De asemenea, se mai spune că oamenii care lucrează în ziua de Sfântul Pantelimon se vor îmbolnăvi şi vor avea parte de necazuri în viaţa de familie.

Moaştele Sfântului Pantelimon, la Catedrala Arhiepiscopală  

Astăzi, începând cu ora 8.30, ÎPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală a Tomisului, care adăposteşte moaştele Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. Sfintele rămăşiţe au fost aduse din Orient la Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Constanţa de către preotul Dimitrie Popescu, în anul 1931, în ziua de Florii.