Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
16:28 25 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Companiile private vor detine in judet monopolul gunoiului menajer

ro

19 Jan, 2005 00:00 1940 Marime text

Unele primarii se impotrivesc inchiderii gropilor de deseuri din lipsa de fonduri

In judetul Constanta sunt deja in functiune doua depozite ecologice de deseuri menajere, unul in Ovidiu, iar celalalt in Costinesti, apartinand unor societati comerciale cu capital privat: SC Tracon Braila si SC Iridex Group Bucuresti * Odata existent spatiul de depozitare controlata pe teritoriul judetului, autoritatile centrale au anuntat termenele de inchidere a vechilor gropi de gunoi, aflate la marginea oraselor si administrate de municipalitati * O parte din edili refuza sa renunte la a mai depozita gunoaie in aceste gropi din cauza costurilor mari generate inca din faza de proiectare a procesului de inchidere, urmate de marirea cheltuielilor de transport la depozitele ecologice, tarifele de depozitare si taxele platite de locuitorii deserviti

Din cauza exigentelor generate de integrarea in Uniunea Europeana, s-a instaurat un haos generalizat in randul vechilor "depozitari" de gunoi menajer. Cele mai multe depozite de deseuri menajere din tara, cat si din judet sunt administrate de primariile locale, care intotdeauna au intampinat probleme de finantare in reabilitarea, reamenajarea sau modernizarea lor. Au aparut investitorii straini, cu noi tehnologii care au intrat pe piata prin incheierea de contracte cu utilitatile publice, practicand un pret mai mare pentru colectare si depozitare, platit de catre populatie. Inca se mai plateste destul de putin ca sa scapam de tot felul de gunoaie, ele fiind depozitate la marginea orasului, in gropi insalubre. De cand au inceput negocierile, suntem obligati sa lichidam aceste gropi de gunoi, urmand ca in locul lor sa apara depozitele ecologice, izolate de mediul inconjurator si conforme legislatiei europene. Se tinde spre un numar mai mic de depozite ecologice, dar mai mari ca spatiu, decat cele de pana acum. Investitorii care construiesc aceste depozite sunt firme care solicita bani pentru preluarea gunoiului de la societatile de salubritate si care vor genera o crestere a preturilor incasate de la producatorii de deseuri.Depozitele ecologice conformeIn plan generalizat, un depozit ecologic conform este dotat cu mai multe celule de depozitare, etansate cu geomembrana, retea de tuburi de drenaj si statie de preepurare a lichidului de fermentatie rezultat din rampa, sistem de captare si neutralizare a metanului si a dioxidului de carbon. Acestea vor face parte dintr-un ansamblu in care va mai exista un pavilion administrativ, un laborator de verificare a apei din panza freatica si un cantar industrial. In mod normal, dupa umplere, depozitul se inchide ermetic si se acopera cu pamant, deasupra plantandu-se vegetatie. Pana la aceasta etapa vor interveni alte procese tehnologice precum sortarea deseurilor, in reciclabile si nereciclabile, cele dintai fiind valorificate, iar cele nereciclabile trecand prin statii de compostare pentru a ocupa un volum mai mic de depozitare, nefiind nevoie astfel sa se construiasca pe suprafete si mai mari tot mai multe celule. Potrivit declaratiilor oficialilor din cadrul Agentiei de Protectia Mediului Constanta, in Romania vor trebui sa existe, conform unui Plan National de Etapa, 50 de depozite mari de deseuri menajere. La ora actuala, sunt aprobate prin acest plan cinci depozite ecologice in judet. Luate la rand, sunt fie in functiune, fie in faza de construire: incinta Poarta 6 - construire, Mangalia-Albesti - extindere celula noua, Costinesti - functionare, Ovidiu - functionare si Medgidia-Remus Opreanu - inca nu s-a initiat constructia. De cealalta parte, depozitele neconforme suporta un alt regim de tratare. Acestea, cele mai mari, vor trece printr-o perioada de tranzitie: Harsova - 2010, Cernavoda - 2011, Techirghiol - 2012 si Basarabi - 2015, aflate toate in administrarea municipalitatilor. Pentru inchiderea lor se vor putea cere bani din finantare externa, din anul 2007 Uniunea Europeana avand planificata o infuzie de fonduri destinate acestui proces, care vor putea fi obtinute de municipalitati doar in urma depunerii unor proiecte de conformare, destul de stufoase si costisitoare. Astfel deseurile ridicate de la populatie vor ajunge la depozitele ecologice aflate deja in functiune, eventual creandu-se statii de transfer.Mai multi bani in afacerile privateAlaturat de banii folositi in elaborarea proiectului pentru inchiderea acestor rampe de gunoi menajer, municipalitatile vor suporta si cheltuielile necesare implementarii fiecarei etape a proiectului, care vor fi de asemenea consistente. Dar nu inseamna ca lantul s-a incheiat. Societatile de salubrizare, private sau nu, vor cere taxe mai mari pentru transportul efectuat cu gunoaiele la depozitele ecologice in functiune aflate de obicei la o distanta mai mare decat cele de la marginea orasului, cu care municipalitatea a incheiat contractul de utilitati, taxe care se vor reflecta in sumele scoase din buzunarele locuitorilor. Inchiderea actualelor depozite de gunoi menajer, considerate neconforme, a reusit sa starneasca o serie de controverse avand la baza posibilitatile financiare ale primariilor, necesare implementarii unui asemenea program. Cele doua depozite ecologice de la Ovidiu si Costinesti, proprietatea SC Tracon Braila si SC Iridex Group din Bucuresti sunt cele vizate sa preia volumul de deseuri colectate de la populatie din localitatile care nu vor mai avea rampe de gunoi menajer. Datele de inchidere a gropilor de gunoi actuale, neconforme, sunt coroborate de cele mai multe ori cu cele de dare in functiune a depozitelor ecologice. Insa autoritatile care supervizeaza implementarea proiectelor municipalitatilor de inchidere a gropilor vechi de gunoi nu pot forta administratiile publice locale sa depoziteze gunoaiele colectate in aceste depozite. Cele mai multe se impotrivesc din cauza costurilor ridicate implicate: atat din partea societatilor de salubrizare care vor raporta, normal, un consum mai mare de combustibil folosit pentru parcurgerea distantelor lungi pana la destinatie, cat si din partea depozitarului, care percepe taxa de inmagazinare a acestora. Preturile practicate in judetul Constanta de catre cele doua firme private care administreaza depozitele ecologice de la Ovidiu si Costinesti sunt de 20 si respectiv 16 de euro/tona. "Nu suntem doar in imposibilitatea de a inchide rampa de la marginea orasului din cauza banilor care ne lipsesc pentru a plati un proiect pe aceasta tema, dar nu avem bani pentru a implementa proiectul. Ca sa nu mai spun ca ne vor lipsi fondurile necesare pentru a ne repara chiar masinile de salubrizare aflate in dotare pentru a deveni fiabile unor curse mai lungi pana la depozitul ecologic", a declarat unul dintre edilii localitatilor vizate sa ramana fara rampa veche de gunoi. Planurile de mediu impuse de integrarea in Uniunea Europeana vizand depozitele ecologice sunt benefice pentru sanatatea comunitatii si pentru reabilitarea ecosistemelor zonale, dar si pentru intreprinzatorii particulari care deruleaza activitati in domeniu. Toate aceste costuri se vor rasfrange asupra buzunarelor romanilor care se vor goli cu inca cativa lei (grei) in viitor, cand poate mai economica ar fi fost reconstructia la standardele solicitate a unora dintre cele aflate in administrarea municipalitatilor, costurile amortizandu-se in timp.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii