Constanta, acum 100 de ani... (document)

Ultimele zile ale fiecărui an care se încheie sunt dedicate, de regulă, bilanţurilor, în mai toate domeniile de activitate. Analize, procente, realizări, nerealizări, propuneri privind implementarea unor proiecte menite a elimina pe cât posibil neajunsurile, nu sunt decât piesele care compun acest „puzzle" al rezultatelor efortului de peste an.

Cuprinşi de febra bilanţurilor, cărora numai timpul le poate dovedi obiectivitatea, ne-am gândit că ar fi interesant să prezentăm, cu detaşarea cuvenită, câteva din momentele importante petrecute la Constanţa în anul 1909, care, în opinia noastră, ar fi meritat, măcar unele dintre ele, mai multă atenţie cu ocazia centenarului. „Duhul blândeţii" ce ne domină acum, în preajma sărbătorilor de iarnă, deşi este contraproductiv în cazul nostru, ne îndeamnă să punem doar pe seama crizei economice mondiale şi a febrei campaniei electorale aceste scăpări sau să admitem că, cei în cauză, fac parte din categoria deloc apreciată de noi, a celor care consideră că activităţile comemorative sunt de domeniul „istoriei de parastas".

Primul dintre evenimentele importante asupra căruia vom stărui s-a derulat la data de 4 ianuarie 1909, când avea să se constituie Comitetul Executiv al organizaţiei judeţene Constanţa a Partidului Conservator, din care făceau parte: C. Pariano - preşedinte, Petre Grigorescu - vicepreşedinte, Titus Cănănău, Mircea Solacolu, dr. A Pilescu, I. Dumitrescu, Petre Miloşef, Gh. Tomoşoiu şi M. Popescu - membri. La scurt timp, mai exact la 18 ianuarie 1909, în peisajul publicistic tomitan avea să apară, sub redacţia unui comitet, săptămânalul „Conservatorul Constanţei", care va promova ideile politice susţinute de P.P. Carp şi Al. Marghiloman.

Un alt moment remarcabil ce merită, în opinia noastră, a fi adus în atenţie s-a derulat în ziua de 22 februarie 1909, când a luat fiinţă organizaţia judeţeană Constanţa a Partidului Naţional Liberal. Conducerea Comitetului Diriguitor, constituită din 27 de persoane, avea să fie încredinţată vicepreşedinţilor: dr. N. M. Sadoveanu, G. Boteanu, G. Benderly şi Ath. Rainov. Nu peste multă vreme, la data de 8 martie, vede lumina tiparului şi primul număr al publicaţiei „Drapelul", organ de presă al PNL Constanţa.

Efervescenţei în plan politic la nivelul oraşului şi judeţului Constanţa din primele luni ale anului 1909, avea să îi urmeze adoptarea, la 14 martie, de către Senat şi, la 21 martie, de Adunarea Deputaţilor, a Legii pentru acordarea drepturilor politice locuitorilor din judeţele Constanţa şi Tulcea, promulgată şi publicată în „Monitorul Oficial" în data de 19 aprilie 1909. Modificată în mai multe rânduri, această lege a recunoscut dobrogenilor toate drepturile politice prevăzute în Constituţia din 1866 cu completările şi modificările ulterioare, oferind posibilitatea şi constănţenilor să îşi trimită reprezentanţii în Parlament, la alegerile din noiembrie 1912.

Viaţa religioasă a tomitanilor avea să fie animată la data de 11 mai 1909, când vor fi aduse şi depuse la Catedrala „Sf. Apostoli Petru şi Pavel", de la Curtea de Argeş, moaştele Sf. Filofteia. Seara, de la ora 20.00, s-a săvârşit serviciul Litiei şi al Privegherii cu Canonul Sfintei, iar în ziua următoare a avut loc o procesiune la „plantaţia de la vii" unde s-au făcut „rugăciuni pentru ploaie", după cum ne vorbesc documentele.

Revenind în planul vieţii politice constănţene, ziua de 31 mai 1909 va fi marcată de inaugurarea Clubului conservator din Constanţa, în prezenţa unor personalităţi din capitală precum: N. Filipescu, I. Lahovary, C.C. Arion şi I. Grădişteanu.

Sezonul estival 1909 avea să fie unul liniştit, atât localnicii, cât şi vilegiaturiştii prezenţi la Băile din Constanţa sau la Plaja Mamaia bucurându-se de farmecul acestor locuri şi de efectele curative ale soarelui şi mării.

Un eveniment mult aşteptat de către constănţeni, dar şi la nivel naţional, s-a desfăşurat, cu fastul cuvenit, la data de 27 septembrie 1909. Este vorba despre inaugurarea portului modern Constanţa, a primei magazii de cereale şi a instalaţiei pentru exportul petrolului, eveniment căruia noi i-am acordat o atenţie pe măsură cu ocazia centenarului, astfel încât considerăm că nu mai este cazul să insistăm acum.

Mărturiile arhivistice din toamna anului 1909 ne oferă informaţii şi despre două evenimente nefericite, petrecute la scurt timp, unul de celălalt. Doi dintre foştii edili ai urbei noastre, de numele cărora se leagă multe realizări, aveau să treacă la cele veşnice. Panait Holban, primar al Constanţei (5 septembrie 1880 - 1 aprilie 1882; 12 februarie 1883 - 15 decembrie 1886; 15 octombrie 1888 - 30 august 1891; 4 decembrie 1904 - 7 februarie 1905), moare la 2 octombrie 1909 (înscris în registrul stării civile pentru decedaţi în data de 4 octombrie 1909 - n.ns. C.V.). Îi urmează, la scurt timp, Ion Bănescu, primar al Constanţei (1 ianuarie 1900 - 10 iunie 1900; 7 februarie 1905 - 11 aprilie 1907), decedat la 14 noiembrie 1909 (înscris în registrul stării civile pentru decedaţi în data de 15 noiembrie - n.ns. C.V.).

Încheiem scurtul nostru periplu printre evenimentele petrecute în Constanţa anului 1909, cu cel derulat la data de 1 decembrie, când avea să fie numit noul prefect al judeţului Constanţa, Ioan T. Ghica (1 decembrie 1909 - 29 decembrie 1910), prin Decretul Regal nr. 3253.

Fără îndoială, ne reţine atenţia în mod deosebit evenimentul petrecut la 27 septembrie 1909, dar şi trecerea la cele veşnice a celor doi foşti primari ai Constanţei, de la care s-au scurs anul acesta, 100 de ani şi peste care, din păcate, s-a aşternut tăcerea, trecând aproape neobservate. Să ne fi pierdut, oare, grija faţă de înaintaşi... ?

Virgil Coman, directorul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale