Cortul de la CET

Pastele in adapost de plastic

De cateva zile, langa gardul Centralei Electrotermice din cartierul Palas a fost instalat un cort din plastic in care isi duc viata trei oameni * In aceasta locuinta mobila isi duc traiul o femeie gravida in luna a saptea, prietenul sau si mama acestuia * Nici unul dintre cei care se afla in aceasta situatie nu are nici o posibilitate de a face rost de vreo locuinta * Tanara insarcinata provine dintr-o familie dezorganizata si nu si-a cunoscut niciodata mama

Problema lipsei locuintelor nu mai constituie pentru nimeni o noutate. Dintr-un motiv sau altul, zeci de oameni au ramas pe drumuri. Unii, cei mai multi de altfel, au ramas fara case din cauza neroziei lor, altii au fost pacaliti de tot felul de smecheri, iar altii chiar si-au dat casele mai pe nimic din cauza datoriilor pe care le-au facut in contul unor imprumuturi sau al neachitarii cheltuielilor catre asociatiile de locatari. In aceasta ultima categorie se afla si trei oameni, doua femei si un tanar, care de curand si-au gasit adapostul sub un cort din plastic, chiar langa gardul CET-ului.

Domnica Rogoja, fiul sau si concubina acestuia traiesc de ceva vreme intr-un cort din plastic chiar la gardul Centralei Termoelectrice. Cei trei au ajuns in aceasta situatie pentru ca Domnica a fost nevoita, la un moment dat, sa-si vanda garsoniera in care traia de mai multi ani, si chiar traia bine, pentru a putea sa-si achite o datorie de 12 milioane de lei pe care o avea catre asociatia de locatari. Sotul Domnicai nu mai este de mult cu ei. Ea nu are serviciu si aproape ca nu mai tine minte de cand nu a mai lucrat pe undeva. Baiatul munceste doar cu ziua pe unde apuca si ce castiga de-abia ii ajunge pentru a cumpara niste paine si o bucata de slanina, cu care sa traiasca vreo cateva zile el, mama sa si concubina, pentru ca tot in aceasta situatie de-a dreptul dramatica se afla si o tanara cu care acesta traieste de mai multa vreme. Si pentru ca tot a venit vorba de concubina tanarului, aceasta, pe nume Florentina Gobeaja, in varsta de 21 de ani, este insarcinata in luna a saptea si traieste alaturi de cei doi, mai rau ca nomazii. Ei au fost pe la Lanurile, pe la Baraganul, dar pe unde nu au fost. De cateva zile s-au aciuat la gardul CET-ului. Aici si-au incropit un cort din celofan, in care locuiesc toti trei.

Gunoiul - hrana cea de toate zilele

Peste doua luni, Florentina Gobeaja trebuie sa nasca. Ea nu are certificat de nastere, nici buletin de identitate. Ca posede actul de identitate, trebuie sa aiba mai intai certificat de nastere. Ca sa scoata certificatul ii trebuie bani. Nici copilul nu ar vrea sa-l abandoneze. Stie pe propria piele ce inseamna sa nu ai pe nimeni pe lume. Ea a trait tot fara mama, de cand s-a nascut. Dar, daca nu va gasi vreo solutie, sigur va da copilul la stat. Serviciu nu a avut nici ea, pentru ca nici scoala nu prea are. Cu numai opt clase, si acelea facute mai mult de mantuiala, nu crede ca va gasi vreodata de lucru. De mancat, mananca numai din gunoaie. In timpul documentarii noastre, Florentina gatea cativa cartofi, multi dintre ei destul de stricati. Peste cartofi pusese cateva jumari, cu care se aprovizionase insa de la alta pubela de gunoi. Hrana era preparata pe trei-patru pietre, direct pe jos, in niste vase jegoase, culese desigur tot de pe la gunoi. Zilele acestea, de Paste au mai primit cate ceva de la muncitorii de la CET. Chiar au primit si cateva zeci de mii de lei, pe care vor sa-i pastreze pentru costumasul copilului, cand se va naste. Mai rau este ca nici aici nu vor putea sa ramana, gardienii deja avertizandu-i ca trebuie sa se mute in alta parte. Dar nu prea au unde, pentru ca de peste tot au fost izgoniti. Sanse de a primi vreunul dintre ei casa nu exista. Si nici nu spera. Poate pe la tara, pe unde au mai ramas case pe care nu le mai ia nimeni si stau sa cada. Dar, pana atunci, efectiv nu stiu ce sa mai faca. Cui sa se adreseze, pentru ca toate memoriile lor nu si-au gasit rezolvarea pe nicaieri.