De ce se taie porcul de Ignat? Ce trebuie să facă azi copiii ca să fie sănătoşi tot anul

Sărbătoarea de pe 20 decembrie, cunoscută în popor sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inătoarea, este închinată Sfântului Ignaţie al Antiohiei şi demonstrează îmbinarea practicilor păgâne cu cele creştine.
 
Sfântul Ignaţie Teoforul, episcop de Antiohia şi martir al Bisericii, este unul dintre cei mai de seamă părinţi apostolici. El ar fi fost pruncul luat în braţe de Hristos şi dat ca exemplu de smerenie ucenicilor Săi. Pentru că nu a lepădat credinţa în Hristos, a fost aruncat în arenă şi sfâşiat de lei, în jurul anului 110, în timpul domniei împăratului Traian. O parte din moaştele sale se află în Catedrala episcopală din Galaţi, la Schitul Darvari din Bucureşti şi la Mânăstirea Tismana.
 
Peste sărbătoarea Sfântului Ignaţie s-a suprapus însă un cult precreştin. Ziua de 20 decembrie este caracterizată de un demonism pronunţat, fiind patronată de o pereche de reprezentări mitice: Ignatul şi Inătoarea. În legende şi povestiri populare, Ignatul apare în calitatea de sfânt făcător de minuni sau de condiţie umilă din care iese cu ajutor divin sau chiar ca erou civilizator ce îi învaţă pe oameni să se pregătească cum se cuvine pentru Crăciun. Figura Sfântului este astfel adaptată la tradiţiile românilor, iar animalul sacrificat, porcul, simbol vechi al norocului, belşugului şi fertilităţii, devine o emblemă a sărbătorii şi chiar a patronului ei creştin.
 
Potrivit religiozităţii populare, sângele porcului, adică tocmai ceea ce, în timpul postului, se crede că ne spurcă, în timpul acestei sărbători ne purifică, fiind un paradox al purificării prin post şi sânge. Ignatul apare femeilor care torc, perie cânepa sau spală în această zi şi le chinuie sau chiar ucide pe cele care fac treabă. În această zi se lucrează numai până când femeile aud ţipând porcii. Ziua de Ignat are şi un patron feminin, conform tradiţiilor, nevasta lui Ignat, denumită Inătoare. Aceasta este reprezentată ca o femeie monstruoasă care opăreşte mâinile femeilor ce torc sau le mutilează şi le ia vlaga. Ziua de 20 decembrie reprezenta în calendarul ocupaţiilor tradiţionale termenul-limită al prelucrării firelor naturale.

Porcii se stropesc cu apă sfinţită şi se aşază cu capul spre răsărit 

În ziua de Ignat, pe 20 decembrie, are loc tradiţionala tăiere a porcilor. Tăiatul porcului, activitate la care participa întreaga familie, se supunea unor restricţii rituale complexe: porcii se tăiau în zorii zilei sau dimineaţa; animalul era stropit cu apă sfinţită şi aşezat cu capul spre răsărit; pe frunte sau pe ceafă se cresta cu cuţitul o cruce pe care se presăra sare; din carne se păstra câte o bucată care se dăruia Sfântul Ignat. Femeile aveau o grijă deosebită pentru capul şi picioarele porcului, folosite la piftii (aituri sau răcituri), preparat tradiţional care asigura sporul şi sănătatea animalelor în gospodărie şi se împărţea ca ofrandă pentru cei morţi.
 
Sfântul Ignat e zis şi Crăciunul ţiganilor, ei fiind cei care taie porcii. Acum are loc tăierea porcilor negri, de la care se opreşte sânge şi fiere, pentru vindecarea bolilor şi a frigurilor. În popor se spune că „dacă nu tai porcul la Ignat, nu-i mai merge bine”, „după Ignat, porcul slăbeşte”. Ansamblul ritual al tăierii porcului este încheiat prin masa comună, numită „pomana porcului”. Potrivit tradiţiei, la tăierea porcului nu trebuie să fie de faţă oameni miloşi, întrucât porcul va muri greu şi carnea lui nu va mai fi bună.

Cine nu are porc trebuie să taie măcar o găină

În această zi, din fiecare porc tăiat i se dăruieşte o bucată lui Ignat. Femeile pisează grâu ca sa aibă de împărţit la Crăciun. Se fac un fel de turte, „Cârpele Domnului”, cu miere şi nuci, care se mănâncă în Ajunul Crăciunului. Ignat vindecă porcii de boală rea şi tot el este cel care vine să le anunţe moartea şi să le ia sufletele. Porcul care nu e tăiat până în această zi nu se mai îngraşă, pentru că în această noapte îşi visează cuţitul. În ziua lui Ignat e bine să vezi sânge, ca să fii ferit de boli. Cine nu are porc trebuie să taie măcar o găină. Copiii se mânjesc cu sânge de porc pe frunte ca să fie rumeni şi sănătoşi tot anul. Femeile nu lipesc, nu cos, nu taie cu foarfeca, pentru ca porcii să nu râme în bătătură sau să rupă rufele peste an. Porcul care nu e tăiat în această zi va fi mâncat de lup în cocină. Hainele cusute în această zi vor da junghiuri celui care le poartă.

Iată unde se poate efectua examenul trichineloscopic în Constanţa!

În această perioadă, Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Constanţa a intensificat controalele pentru asigurarea unui climat de siguranţă pe întreg lanţul alimentar şi implicit pentru protecţia consumatorului. DSVSA Constanţa recomandă populaţiei să achiziţioneze produsele alimentare (implicit carnea de porc şi produsele cu specific tradiţional) numai din unităţi autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar. Tot în acest sens, sacrificarea porcilor pentru consum public se realizează numai în abatoare autorizate, unde se realizează obligatoriu şi examenul trichineloscopic, carnea rezultată fiind marcată în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitar-veterinare în vigoare. Sacrificarea porcilor în gospodăriile populaţiei se realizează numai pentru consum familial, examenul trichineloscopic în aceste cazuri fiind efectuat în mod obligatoriu de către proprietarii animalelor, în locaţiile stabilite şi special amenajate de către DSVSA Constanţa.
 
Examenul trichineloscopic este metoda principală de decelare a parazitului Trichinella spp. din carnea de porc, mistreţ, urs, cal, nutrie, parazit care poate provoca afecţiuni ce se pot finaliza chiar cu decesul persoanelor care au consumat carne infestată. Localizările cele mai frecvente ale larvelor sunt în muşchii de la baza limbii, diafragma şi pilierii diafragmatici, muşchii maseteri, muşchii intercostali, precum şi muşchii profunzi ai cefei, acestea constituind baza anatomică pentru proba recoltată în vederea analizării.
 
Examenul trichineloscopic poate fi efectuat în următoarele locaţii: DSVSA Constanţa - şoseaua Mangaliei nr. 78, CSVSA Constanţa Nord - Piaţa Griviţei, Constanţa - Piaţa Brick, CSVSA Năvodari - strada Cabanei nr. 3, CSVSA Medgidia - strada Tudor Vladimirescu nr. 1, 0784/206.516, CSVSA Cernavodă - strada Medgidiei, bloc H1, CSVSA Mangalia - strada Rozelor nr. 15-17, Mangalia, Negru Vodă, Adamclisi, Albeşti, Aliman, Amzacea - Comana, Băneasa - Cogealac - Siliştea, Mereni, Castelu - Chirnogeni, Ciobanu - Gârliciu, Ciocârlia - Cobadin, Constanţa, Corbu - Săcele, Crucea, Poarta Albă, Deleni, Mihai Viteazu - Fântânele, Ghindăreşti - Topalu, Hârşova - Horia, Ion Corvin - Băneasa, Istria, Limanu, Lumina, Mangalia, Mihail Kogălniceanu, Cernavodă, Ostrov, Ovidiu, Târguşor, Pecineaga, Peştera, Petroşani, Rasova, Saraiu, Topraisar, Tortoman, Vulturu.