De ce trebuie să fii vesel în ziua de Sfântului Ioan Botezătorul

După ce vineri creștinii ortodocși au marcat una din cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, astăzi marcăm o altă sărbătoare importantă pentru credincioși: Ziua Sfântului Ioan Botezătorul. Ziua este considerată încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă, care au fost deschise la 6 decembrie de praznicul Sfântului Nicolae.
 
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de ”Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
 
În tradiția populară se spune că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și trebuie sărbătorită cum se cuvine pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, în popor se spune că ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
 
Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
 
În ziua de Sfânt Ion există obiceiul “Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se “iordănesc”.
 
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc. Iordanitorii erau băieții care aveau vârsta mai mare de 15 ani.Însă, nu vârsta era principala condiție a intrării în ceata iordăniților. Cea mai importantă cerință pentru a fi primit în rândul iordănitorilor era să te fi bucurat de sănătate în tot anul. Conducătorul cetei lua de la preot, în ajun, o căldărușă cu agheasmă de la Bobotează, și îi stropea pe toți cei întâlniți, urându-le să trăiască mulți ani și să le fie de bine. De cele mai multe ori, cei intâlniți erau ridicați pe brațe și duși cu forța la râu sau la lac sub amenințarea că-i aruncă în apă. Aceștia se răscumpărau cu un dar. În acest obicei există credința ca cei cei udați acum, vor fi sănătoși tot anul.
 
Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.
 
De asemenea, bătrânii satului spun că potrivit tradiției populare, după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.