Directia Silvica continua campania de impadurire

Fondul forestier a crescut comparativ cu 2003

Pentru Directia Silvica Constanta, anul trecut a fost destinat, in cea mai mare parte, actiunilor de extindere a fondului forestier prin impaduriri, cu atat mai mult cu cat, inca de la inceputul anului, prin HG 1542/2003, a primit pentru administrare peste 4500 de hectare de teren de la Agentia Domeniilor Statului. Astfel, fondul forestier a crescut cu 13% fata de anul 2003, cand Directia administra 34.759 hectare de padure. Locatiile acestor terenuri care detin ponderea cea mai mare sunt Harsova, Cernavoda si Baneasa. O asemenea crestere a fondului forestier in judetul Constanta nu s-a mai cunoscut din anii 1985-1989, cand procesul de impadurire a fost demarat in urma unui ordin prezidential din acea vreme. "Realizari notabile s-au inregistrat in extinderea fondului forestier, anul acesta peste 800 de hectare de terenuri goale fiind impadurite prin efortul silvicultorilor constanteni. Toate cele peste 4500 de hectare preluate de la ADS Constanta au fost ridicate in plan si s-au executat lucrarile de proiectare", a declarat Ioan Bogdan, directorul directiei. Din suprafata de teren preluata au fost impadurite circa 600 de hectare, actiunea urmand sa continue in anul care vine. Actiunile de impadurire au fost demarate in primavara si toamna, finantarea campaniilor de impadurire fiind asigurata din surse proprii la care s-a adaugat contributia Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva cu o parte din banii alocati pentru fondul de conservare si regenerare. Materialul saditor a fost asigurat din propriile pepiniere, iar speciile de arbori folosite au diferit in functie de natura solului. Astfel, pe solurile bogate in carbonati au fost plantati salcami si visin turcesc, iar pe cele degradate, ienupar si salcioara. Cea mai insemnata pondere au detinut-o terenurile degradate, numai in toamna fiind planificate peste 200 de hectare din 300. Un alt impact benefic generat de campaniile de impadurire demarate de Directia Silvica Constanta a fost cel social, cand prin organizarea santierelor de lucru au fost create noi locuri de munca. Numai campania din toamna a necesitat circa 700 de muncitori provenind cu preponderenta din zonele defavorizate: Dobromir, Baneasa, Saraiu, Harsova, Stupina, Pestera si Ciocarlia. Directorul institutiei a mai adaugat ca vor fi continuate demersurile cu ADS Constanta si cu alti detinatori de terenuri pentru preluare si impadurire. In perioada urmatoare se estimeaza cresterea fondului forestier in judetul Constanta cu inca 5000 de hectare, speciile de arbori precum salcamul, stejarul, frasinul, pinul, produse in pepinierele proprii, urmand sa asigure stabilitatea ecologica a ecosistemelor pe care le vor ocupa.Venituri propriiBanii cu care isi administreaza intreaga activitate provin din surse proprii care reprezinta nu doar valorificarea masei lemnoase, ci si exportul fructelor de padure in Germania si al produselor din rachita. In categoria fructelor de padure exportate se inscriu macesele si paducelul. In 2002 s-a redeschis Atelierul de impletituri din rachita Cernavoda pe un sistem nou, avantajos pentru sectorul silvic si care de-a lungul timpului s-a dezvoltat devenind un segment de productie profitabil. "In acest an, productia unitatilor silvice este de peste 55 de miliarde lei, rezultata in urma unei valorificari superioare a resurselor padurii, atat masa lemnoasa, cat si impletituri, fructe de padure, puieti forestieri si ornamentali si vanat", a specificat Ioan Bogdan. Veniturile directiei au inregistrat cresteri in valorificarea masei lemnoase, cu atat mai mult cu cat aceasta a realizat si investitii in tehnologie. Ocolul Silvic Harsova a intrat in posesia unui gater-panglica, care permite prelucrarea a cel putin 2000 de metri cubi anual de masa lemnoasa care se valorifica pe piata interna si externa. Sursele de venituri au avut un trend ascendent si asupra stocului mare de lemn de foc alocat populatiei in acest an, de aproximativ 30.000 de metri cubi, comparativ cu anul trecut cand s-au dispus valorificarii circa 11.000 de metri cubi. Din aceeasi cantitate au fost asigurate si lemnele de foc pentru scolile si gradinitele din judet care nu dispun de surse de caldura centralizate. Este vorba de circa 300 de unitati scolare care, in urma unui protocol incheiat intre Directia Silvica si Inspectoratul Judetean Scolar Constanta, au fost asigurate in aceasta iarna cu 2000 de metri cubi de combustibil solid pentru incalzirea salilor de curs.Mufloni de Dobrogea"O realizare de suflet in acest an a Directiei Silvice o reprezinta constituirea Complexului de Vanatoare de la Negureni, lucrare care va permite aclimatizarea si extinderea in zona Dobrogei de Sud a muflonului, specie sud-mediteraneana, dar care exista in nuclee de mici dimensiuni din anii 60", a tinut sa precizeze Bogdan. Odata definitivate lucrarile de reamenajare a tarcului de la Negureni, Directia Silvica Constanta, cu ajutorul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, a reusit sa reimprospateze efectivul de mufloni existent. Astfel au fost importate 30 de exemplare tinere de mufloni, 20 de femele si 10 masculi tocmai din Austria. Cele 45 de exemplare vor popula intregul complex, care se intinde pe o suprafata de 277 de hectare, comparativ cu cele 1,5 hectare pe care era amenajat vechiul tarc de mufloni. "Scopul pentru care s-a luat decizia de reintinerire a lotului de mufloni de la Negureni este acela de crestere a ratei de natalitate si colonizare a judetului Dobrogea", a afirmat Ion Bogdan, directorul Directiei Silvice Constanta. Alaturat de aceasta preocupare, s-a demarat in acest an un alt proiect de inmultire a fazanilor in teritoriu pentru care s-a comandat un lot de 500 de exemplare.In cursul anului 2004, directia a realizat si cateva obiective sociale importante: paza gratuita a 50 de hectare de paduri private din judet, in baza OU 98/2003, igienizarea si mentinerea starii de sanatate a padurilor din zonele limitrofe aglomerarilor urbane. In acest context, padurile de la Valu lui Traian, Hagieni, Negru-Voda, Dumbraveni, Cheia, Targusor, Negureni si Basarabi au fost adevarate puncte de "pelerinaj ecologic" in perioada estivala, peste 50.000 de persoane petrecandu-si week-end-urile in aceste locuri. Practic, o parte din actiunile demarate de silvicultorii locali vor cunoaste etapa de finalizare de-abia peste un an sau peste mai multi, parte din proiectele acestora fiind pe termen mediu si lung. Administratia Directiei Silvice isi propune in acest sens continuarea programelor demarate in anii anteriori, intarirea administratiei silvice in zona si mai ales extinderea si dezvoltarea fondului forestier.